Un sibian a investit 80.000 de euro într-o afacere cu cătină pe care o vinde în mai multe ţări

Sibianul Ioan Păşcănuţ a investit 80.000 de euro într-o plantaţie de cătină, certificată ecologic, şi în instalaţii de îngheţare şi refrigerare a acesteia, reuşind să vândă fructele pentru industria farmaceutică, alimentară şi cosmetică din mai multe ţări, scrie mediafax.ro.

Sibianul Ioan Păşcănuţ este inginer mecanic, iar înainte de Revoluţie a lucrat la mecanizarea agriculturii, în fosta Staţiune de Maşini Agricole (SMA). Aşa a ajuns să cunoască toate zonele din judeţul Sibiu şi să aibă foarte multe cunoştinţe în domeniul agricol.

După Revoluţie, a ajuns să deţină un teren în comuna Roşia şi s-a gândit mult timp ce să facă cu el. În 2006, a început înfiinţarea unei plantaţii de cătină.

„Ideile vin. Dacă le bagi în seamă, dacă ai resurse şi un pic de pasiune… La vremea respectivă, ca şi acum de altfel, agricultura României era pe aceiaşi butuci pe care au pus-o unii dintre politicieni. Din dorinţa de a accesa o latură a agriculturii alternative, am ales această cale. Agricultura clasică toată lumea o făcea şi toată lumea, de fapt se lăsa de ea pentru că era total nerentabilă.

Faptul că, ulterior, s-au mai introdus acele subvenţii a făcut ca rentabilitatea ei să crească, dar, la acel moment, nu existau căi de a răzbate în agricultură şi am gândit o cale de a răzbate în agricultura alternativă. Ele sunt mai multe, dar eu am ales-o pe aceasta şi datorită faptului că eu cunoşteam această plantă din copilărie, din flora spontană. Când eram copil, adunam cătină cu bunica mea şi o predam la centrele de colectare ca să facem câţiva bănuţi să mergem, de 23 August, să bem suc. Cam atunci era perioada de recoltare„, povesteşte sibianul.

Citeste si:  O afacere ''la cheie'' poate fi achiziţionată, în marile oraşe ale ţării, începând cu 20.000 de euro

 El a fost printre primii din România care au înfiinţat o planaţie de cătină şi, deşi avea destule cunoştinţe în agricultură, nu ştia prea multe despre plantaţia de cătină. Pentru a se pune la punct, a citit extrem de multă literatură de specialitate, mai ales din afara ţării, pentru că în România, chiar şi în prezent, bibliografia de specialitate în acest domeniu este extrem de redusă.

Neştiinţa l-a costat însă timp şi bani.

„Această plantă intră pe rod după cinci ani. În plus, nu toate plantele se prind din primul an. Trebuie să înlocuieşti, să umpli golurile. Există exemplare femele şi masculine. Dacă ai prea mulţi masculi în planţatie, nu este bine pentru că ţin locul ocupat, masculii nu-i cunoşti decât la trei ani după plantare, ceea ce mi s-a întâmplat şi mie şi a trebuit să scot câteva sute de masculi ca să pun femele. Cei care livrează materialul de plantare ţi-l dau pe categorii, dar nu tot timpul este aşa cum ar trebui, în plantele femele găseşti şi mulţi masculi.

Citeste si:  Grecia: Grevă generală de 24 de ore, prima din acest an

Acesta este un impediment de care eu m-am lovit pentru că am fost chiar printre primii când m-am apucat. A fost foarte mult de muncă, faptul că n-ai ştiut cum să o iei şi ce să faci, am ajuns să facem foarte multe greşeli, care ne-au costat timp şi bani, dar pe care încet, încet am reuşit să le remediem”, spune Ioan Păşcănuţ.

Bărbatul a ajuns, într-un final, după ce a accesat şi fonduri SAPARD, să aibă şapte hectare şi jumătate plantate cu cătină, întreaga plantaţie fiind certificată ecologic.

Citeste si:  Prunele afumate, la mare căutare în Rusia: Un moldovean exportă acolo 50 de tone de fructe uscate pe an
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata