Omul de afaceri Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac, membru neexecutiv în Consiliul de conducere al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), vor fi cercetaţi în stare de arest preventiv în dosarul ASF-Carpatica, după ce Curtea de Apel Bucureşti a respins luni recursurile acestora.
CAB a respins luni şi recursul DNA faţă de decizia instanţei inferioare în cazul lui Radu Mustăţea, preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, care a primit interdicţia de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.
Decizia CAB este definitivă.
Ilie Carabulea a susţinut luni în faţa judecătorilor că este nevinovat deoarece faptele de care este acuzat nu există. Potrivit acestuia, Carpatica Asig a avut o evoluţie pozitivă începând cu 2011 şi că nu putea fi vorba despre o asociere în vederea comiterii de infracţiuni întrucât era o asociere comercială. Referitor la maşina dată lui Marian Mîrzac, omul de afaceri a precizat că acesta a primit-o pe vremea când era manager general la firma sa, în baza unei decizii a Consiliului de Administraţie. De asemenea, Carabulea a menţionat că nu a primit informaţii de la Marian Mîrzac prin care putea fi pusă „la adăpost” firma controlată de el.
Săptămâna trecută, magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis arestarea preventivă pentru 29 de zile a omului de afaceri Ilie Carabulea şi a lui Marian Mîrzac, acuzaţi de corupţie în dosarul ASF-Carpatica.
Judecătorii au admis propunerea de arestare preventivă a procurorilor DNA faţă de cei doi, însă a respins cererea în cazul lui Radu Mustăţea, preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, care a primit interdicţia de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.
Potrivit DNA, Ilie Carabulea, proprietar al firmelor SC Atlassib şi Transcar, prin intermediul cărora deţine şi controlează în mod indirect societatea de asigurări SC Carpatica Asig SA, este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi la uz de fals.