Muzeul Ţăranului Român aniversează 24 de ani de la (re)înfiinţare

Muzeul Naţional al Ţăranului Român aniversează miercuri, 5 februarie, 24 de ani de la (re)înfiinţare, ocazie cu care intrarea în expoziţia permanentă şi în expoziţiile temporare va fi liberă, a anunţat instituţia de cultură.

În această zi aniversară, MNŢR îşi invită publicul la vernisajele a două expoziţii – „Ruşii lipoveni din România”, deschisă la Sala Laolaltă şi Şcoala Satului, şi „În urma acului. Românii de peste Bug”, la Sala Irina Nicolau.

Programul se va încheia cu un concert de muzică de cameră cu piese de George Enescu, Doru Popovici şi Constantin Silvestri, susţinut de orchestra Philarmonia a Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”, care va avea loc la Studioul Horia Bernea.

Citeste si:  Fondul de Garantare a Asiguraţilor recomandă păgubiţilor Astra să depună cererile de plată

Deschisă până pe 27 aprilie, expoziţia „Ruşii lipoveni din România” prezintă obiecte având caracter religios, fotografii, port, obiecte folosite la pescuit, dar şi de uz casnic, iar „În urma acului. Românii de peste Bug”, care va putea fi vizitată până pe 2 martie, propune un discurs vizual, audio şi audiovizual despre povestea cusăturilor româneşti din Donbas.

Considerat unul dintre cele mai diversificate muzee din familia europeană a muzeelor de arte şi tradiţii populare, Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează peste 200 de evenimente pe an iar pragul îi este trecut de sute de mii de vizitatori.

Citeste si:  Florin Jianu: Avem un program de 40 de milioane de euro pentru locurile de muncă subvenţionate pentru absolvenţii 2014

În 2014, MNŢR are prevăzute consolidarea clădirii instituţiei, valoarea lucrărilor ridicându-se la aproximativ 6 milioane de euro, reorganizarea şi readucerea la standarde europene a Studioului „Horia Bernea”, precum şi o nouă sală destinată expoziţiilor temporare, într-una dintre mansarde.

Pe perioada lucrărilor, expoziţia permanentă a muzeului nu va fi integral închisă.

Pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de regele Carol I, Mihail Vlădescu, ministru al cultelor din acea vreme, îl numeşte pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială.

După cel de-al Doilea Război Mondial, actuala clădire se va transforma, începând cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român, al Mişcării Revoluţionare şi Democratice din România iar colecţiile vor fi adunate o vreme în clădirea Palatului Ştirbey din Calea Victoriei, unde vor alcătui Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România şi apoi îngrămădite în depozitele Muzeului Satului.

Citeste si:  A fost lansat proiectul "Cu Tenda", de explorare a memoriei vii a grupurilor culturale şi etnice din Balcani

Pe 15 februarie 1990, Andrei Pleşu, ministrul Culturii de la acea vreme, l-a numit pe pictorul Horia Bernea director al nou-(re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român, viziunea acestuia asupra expunerii şi funcţionalităţii instituţiei, mai degrabă universalistă decât particular-etnografică, ducând la marea recunoaştere internaţională din anul 1996: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata