România, printre cele 12 state UE care au transpus normele comune pentru persoanele condamnate în altă ţară

România se află printre cele doar 12 state UE care au transpus în legislaţia naţională normele stabilite de comun acord de statele membre pentru persoanele condamnate sau care urmează să fie judecate în altă ţară, informează un raport al Comisiei Europene (CE) dat publicităţii la Bruxelles.

În raport se analizează transpunerea a trei decizii-cadru distincte ale UE, care vizează transferul de deţinuţi, măsurile de probaţiune şi sancţiunile alternative şi ordinul european de supraveghere judiciară. Conform acestor trei acte legislative, pedepsele cu închisoarea, deciziile de probaţiune sau sancţiunile alternative şi măsurile de supraveghere judiciară în faza premergătoare judecăţii pot fi executate într-o altă ţară din UE decât cea în care o persoană a fost condamnată sau în care urmează să fie judecată. Aceasta poate fi ţara a cărei cetăţenie o deţine, în care îşi are reşedinţa obişnuită sau o altă ţară din UE cu care persoana are legături strânse.

Normele, convenite în unanimitate de statele membre între 2008 şi 2009, ar fi trebuit să fie transpuse până la 5 şi respectiv 6 decembrie 2011, în primele două cazuri, şi 1 decembrie 2012 în ultimul dintre acestea. Până în prezent însă, doar 18 state membre au transpus decizia privind transferul de deţinuţi, 14 au transpus decizia privind măsurile de probaţiune şi sancţiunile alternative şi 12, ordinul european de supraveghere judiciară.

Doar 12 ţări au transpus toate cele trei decizii, este vorba de Austria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Croaţia, Ungaria, Letonia, Olanda, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia. România este penultima dintre cele 12 ţări care au transpus cele trei decizii, la 25 decembrie 2013, în timp ce Republica Cehă a făcut acest lucru de la 1 ianuarie 2014, menţionează CE în raportul citat.

Normele au scopul de a îmbunătăţi încrederea reciprocă între sistemele judiciare din ţările europene – un element esenţial pentru un spaţiu european comun de justiţie. Cele trei decizii-cadru sunt, de asemenea, instrumente importante de reintegrare socială a deţinuţilor şi de reducere a numărului de arestări preventive şi CE apreciază că transpunerea corectă a acestora este esenţială.

Executivul comunitar consideră că netranspunerea sau transpunerea cu întârziere a acestor norme de către unele state membre este regretabilă, întrucât deciziile-cadru au potenţialul de a conduce la o reducere a pedepselor cu închisoarea impuse de instanţe în sarcina nerezidenţilor. S-ar putea astfel reduce suprapopularea din închisori, îmbunătăţindu-se şi condiţiile de detenţie, şi s-ar putea reduce resursele bugetare alocate la nivel naţional pentru închisori.

Prin urmare, CE solicită tuturor statelor membre care nu au transpus încă deciziile-cadru să ia toate măsurile necesare în acest sens. Raportul CE cuprinde o evaluare preliminară cu privire la stadiul transpunerii de către statele membre a celor trei decizii-cadru, dar în document nu se evaluează modul în care sunt transpuse aceste norme, având în vedere faptul că jumătate din statele membre nu le-au transpus încă.

În fiecare an, zeci de mii de cetăţeni ai UE sunt învinuiţi de săvârşirea unor infracţiuni sau condamnaţi în alt stat membru al UE. De multe ori, instanţele penale ordonă arestarea preventivă a nerezidenţilor până la începerea procesului, deoarece există temerea că aceştia vor fugi şi nu se vor întoarce pentru a lua parte la proces. Într-o situaţie similară, o persoană suspectată rezidentă în ţara respectivă ar beneficia, de multe ori, de o măsură de supraveghere judiciară (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.