O familie a atras mai multe fonduri europene pe cercetare decât întreaga Românie în şapte ani

În timp ce ţara noastră nu a reuşit în ultimii şapte ani să atragă nici un euro din fondurile europene destinate cercetării, caz unic în UE, există români care activează la universităţi occidentale şi care au obţinut finanţări importante tot din bugetul Uniunii Europene. Este şi cazul a doi tineri, soţ şi soţie, care activează în Franţa şi au obţinut fonduri europene de două milioane de euro, scrie românialiberă.

Consiliul European al Cercetării (European Re­search Council – ERC) reprezintă o ramură a celui de-al şaptelea program cadru pentru cercetare (FP7). A avut un buget de aproape 10 miliarde euro care a fost asigurat de Comisia Europeană. Acest buget impresionant al ERC a fost oferit exclusiv pentru finanţarea unor burse de cercetare acordate oamenilor de ştiinţă din Europa. Singurul criteriu de selecţie pentru finanţare a fost calitatea excepţională a proiectelor de cercetare.

 

  •  Cauzele eşecului

Între 2007 şi 2013 ERC a finanţat 4.000 de proiecte, valoarea fiecăruia fiind de minimum un milion de euro (maximum 3,5 milioane, potrivit datelor oficiale). Desigur, şi România a avut porţile deschise, iar cercetători de la diverse universităţi autohtone au aplicat pentru aceste burse europene. Din păcate, fără  nici un fel de succes, deşi numărul aplicaţiilor venite din România a fost de ordinul zecilor. Cauzele acestui eşec au fost, după cum au declarat în ziarul de ieri oficiali de la Bucureşti,  scandalurile din mediul universitar românesc, dar şi faptul că şcolile de la noi nu apar în topurile internaţionale.

Citeste si:  MODELGHIPS SRL - notificare privind deschiderea procedurii de faliment

O altă cauză, identificată de specialişti, ar fi fost şi aceea că cercetătorii români trebuie să se ocupe de partea birocratică a proiectului – redactarea, forma, traducerea – în timp ce în Occident aceasta este lăsată în seama unor echipe de profesionişti plătite de universităţile respective.

 

  •  Poveste de succes  în străinătate

România liberă a descoperit doi oameni de ştiinţă români – soţ şi soţie – care au reuşit să câştige două burse ERC de peste un milion de euro fiecare. Răzvan şi Cristina Bena au posturi permanente de cercetători în domeniul fizicii în Franţa. Răzvan spune că deschiderea mediului academic românesc pentru oamenii de ştiinţă şi pentru profesorii străini ar reprezenta soluţia în vederea atragerii  în viitor a fondurilor europene de cercetare pentru România.

Citeste si:  CFR Călători introduce din 14 iunie Trenurile Soarelui spre Litoral şi Deltă

Trebuie spus că prin programul ERC, între 2007 şi 2013, România a atras zero euro, în timp ce Franţa – peste un miliard de euro din fonduri europene destinate cercetării.

 Care a fost traseul dvs. academic?

Răzvan Bena: Am plecat din România în 1993, după ce obţinusem o medalie de aur la Olimpiada Internaţională de Fizică. Am primit o bursă la MIT, iar după ce am terminat facultatea am continuat cu un doctorat în Santa Barbara. Acum ocup poziţia de cercetător la Institutul de Fizică Teoretică din CEA-Saclay.

 Cum aţi obţinut bursa europeană din partea ERC?

R.B.: Prima oară am aplicat în 2007, când am depăşit faza preliminară. Atunci, în compensaţie pentru că proiectul meu nu a fost declarat câştigător de către evaluatorii europeni, Ministerul Cercetării din Franţa mi-a acordat o sumă de bani pentru a duce ideile mele mai departe. A fost vorba de 400 de mii de euro. Anul următor am aplicat din nou şi am primit grantul european. În total, mi s-a pus la dispoziţie un milion de euro. Cu aceşti bani am angajat o echipă de cercetători care au avut, astfel, posibilitatea de a-şi face stagiul postdoctoral la mine în grup. De-a lungul timpului a fost vorba de nouă oameni.

Citeste si:  Record de bere şi mâncare la Oktoberfestul sibienilor - locul unde mitul sasului a ridicat brandurile locale

 Care este proiectul pentru care aţi primit finanţare europeană?

R.B.: Eu studiez găurile negre. Există o contradicţie pe care doresc să o explic în cadrul acestui proiect. Dacă studiem găurile negre folosind teoria lui Einstein, reiese că ele au o singură stare, deci entropie zero. Dacă le studiem în cadrul mecanicii cuantice, rezultă o entropie foarte mare. Spre exemplu, gaura neagră din centrul galaxiei noastre are entropie 10 la puterea 90, deci un număr de stări dat de exponenţiala acestui număr. Aceasta este cea mai mare discrepanţă din fizica teoretică, şi eu încerc să o rezolv cu ajutorul teoriei stringurilor.

Citește și
1 Comentariu
  1. Dan spune

    Noi avem multi cu doctorat ,si le este rusine sa ceara bani.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata