O invenţie pe zi: Tricoul

Istoricul tricoului datează din vremea Primului Război Mondial când trupele americanilor au constatat că soldaţii europeni purtau, pe sub uniformă, un fel de tricou din bumbac.

În comparaţie cu uniformele de lână pe care le purtau soldaţii americani, tricourile erau mai răcoroase şi mult mai confortabile. Până în anii 1920, ‘tricoul’ a devenit un cuvânt oficial în engleza americană şi a fost inclus în dicţionarul Webster. Până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, atât flota militară cât şi armata au inclus tricoul în uniformă, ca lenjerie standard.

Citeste si:  Anul şcolar 2015-2016: 177 de zile de cursuri; vacanţa de iarnă, 19 decembrie - 3 ianuarie

Au continuat să fie purtate de către soldaţi şi cadre militare, până când James Dean şi Marlon Brando au şocat întreaga lume, purtând, în filme, tricourile ca piese vestimentare ce puteau fi văzute. De atunci, tricoul a devenit unul dintre cele mai purtate obiecte vestimentare. Până la sfârşitul anilor 1955, a fost acceptată purtarea tricoului fără cămaşă care să-l acopere. În aceeaşi perioadă, James Dean a făcut din tricou un simbol al tineretului rebel în filmul „Rebel Without A Cause”.

Primul tricou a fost făcut în 1948 şi avea imprimat sloganul „Dew it with Dewey” menit să promoveze campania electorală a guvernatorului Thomas E Dewey. Până la sfârşitul anilor ’50 toată lumea purta tricouri; companiile au început să lipească poze şi sloganuri pe ele, dar abia în 1959 a fost inventată cerneala specială pentru imprimarea materialelor textile.

Citeste si:  O invenţie pe zi: Dansul can-can

De atunci, tricourile au devenit din ce în ce mai populare, înregistrându-se o gamă tot mai variată de astfel de obiecte vestimentare, de la cele cu sloganuri împotriva războiului, din anii’60 şi până la cele de astăzi. Au apărut diverse modele, de la tricouri largi la cele strâmte, tricouri cu guler, la baza gâtului sau cu un decolteu en-coeur.

Formaţiile de muzică Rock and Roll şi-au dat seama că pot scoate bani frumoşi din vânzarea tricourilor. De asemenea, cluburile sportive au prevăzut şi ele succesul pe care aveau să-l înregistreze în continuare tricourile şi astfel, în scurt timp, au ajuns un obiect comercial foarte profitabil.  (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata