Ciprian Tănăsescu: Deşi penibilă, dezbaterea privind migraţia forţei de muncă din România va continua

Dezbaterea privind migraţia forţei de muncă din România şi Bulgaria va continua, pentru că reprezintă un laitmotiv pentru multe discursuri anti-europene, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES eurodeputatul PSD Ciprian Tănăsescu, organizator al mai multor dezbateri la Parlamentul European privind efectele ridicării restricţiilor de pe piaţa forţei de muncă pentru români şi bulgari de la 1 ianuarie 2014.

Planurile USD privind viitoarele alegeri europene, precum şi posibilitatea ca românii rezidenţi în alte state membre să poată vota pentru candidaţii partidelor sau alianţelor electorale din România sunt alte teme abordate în cadrul interviului cu Ciprian Tănăsescu, care ocupă din aprilie 2013 şi funcţia de preşedinte al organizaţiei PSD Diaspora.

 

AGERPRES: Candidaţi pentru un nou mandat de eurodeputat. Cu ce mesaj vă veţi prezenta în faţa alegătorilor şi care sunt priorităţile dumneavoastră pentru un eventual viitor mandat?

Ciprian Tănăsescu: Pe viitor am în vedere două elemente centrale: sănătatea populaţiei şi imaginea şi statutul românilor în străinătate. Sigur că, în măsura în care mi se va atribui în următorul mandat şi Comisia de cultură şi educaţie, în care am fost în acest mandat doar membru supleant, am câteva proiecte interesante pe care le voi derula şi în cadrul acestei Comisii. Este prematur şi nu aş vrea să discut încă aceste lucruri.
Tot ce pot să spun este că ele se leagă foarte mult de reglementarea situaţiei drepturilor de autor şi a proprietăţii intelectuale pentru că ştiu că atât în Europa, cât şi pe plan intern, la noi în România, încă mai sunt probleme cu aceste reglementări. Eu sunt în legătură directă cu mulţi factori de răspundere din acest domeniu în ţara noastră şi, de asemenea, şi cu beneficiarii acestor drepturi de autor şi de proprietate intelectuală şi încerc să găsesc o soluţie cât mai echilibrată în aşa fel încât sistemul să fie foarte transparent, iar cei care trebuie să beneficieze de aceste drepturi de autor să şi le şi capete.

În contextul în care criza economică şi în special şomajul şi diferenţele socio-economice afectează sănătatea oamenilor, este absolut necesar să acordăm o atenţie deosebită persoanelor care fac parte din grupurile vulnerabile, expuse sărăciei şi precarităţii, fie că acestea trăiesc în ţară sau în străinătate. În acest sens, voi continua lupta pentru identificarea de soluţii pentru problemele legate de sănătatea populaţiei, creşterea accesului la servicii de sănătate de calitate şi pentru îmbunătăţirea siguranţei alimentare şi a stilului de viaţă sănătos.

Citeste si:  MAE: Cea de-a doua zi a votului în străinătate continuă în 816 secții

La nivel naţional, împreună cu colegii din PSD dorim să sprijinim construcţia şi dotarea de spitale noi, să extindem echipajele SMURD la nivel rural, compensarea de medicamente pentru pensionari, recondiţionarea şi dotarea până în anul 2016 a ambulatoriilor de specialitate din spitale, vom înfiinţa Compania Farmaceutică Naţională, sunt toate lucruri în care doresc să mă implic.

E drept că imaginea românilor în străinătate trebuie îmbunătăţită, dar mai întâi trebuie să punem capăt discriminării şi denigrării de pe piaţa muncii şi nu numai în statele membre UE. Mă refer în special la interpretarea cazurilor de dumping social cauzate de proasta administrare a forţei de muncă de către unii angajatori, care ajunge de multe ori stigmat şi povară pentru generaţiile de lucrători care pleacă din România.

Mobilitatea muncii în Europa creează o valoare adăugată capitalului uman şi România ar putea beneficia de pe urma cunoştinţelor şi experienţei de muncă asimilate de românii din afară. Mi-aş dori ca pe viitor să privim mai mult şi înspre cei care doresc să se întoarcă în ţară şi să se reintegreze pe piaţa muncii. Deja şi în acest mandat eu am avut nişte campanii şi am avut atitudini foarte clare şi foarte tranşante faţă de denigrarea românilor în statele membre ale UE. Voi continua această luptă şi în următorul mandat, pentru că nu mi se pare corect ca România să fie socotită un stat de mâna a doua în UE sau ca românii să fie socotiţi cetăţeni de mâna a doua.

 

AGERPRES: Care consideraţi că sunt principalele dumneavoastră realizări în actualul mandat în Parlamentul European? Care sunt lucrurile pe care le-aţi trece la capitolul nereuşite?

Ciprian Tănăsescu: În întregul meu mandat m-am luptat pentru creşterea accesului populaţiei la diagnostic şi tratament, pentru reducerea inegalităţilor şi a cazurilor de excludere socială ca urmare a bolilor, dar şi pentru promovarea şi apărarea imaginii şi intereselor românilor în Europa.

Printre realizări aş menţiona campania susţinută privind problema tuberculozei chimio-rezistente (MDR TB) în Parlamentul European, campanie prin care am solicitat în nenumărate rânduri Comisiei Europene să sprijine România prin solicitarea unei revizuiri a criteriilor pentru Fondul global. Am luptat pentru creşterea posibilităţilor de a aborda probleme specifice de sănătate prin intermediul fondurilor structurale şi de coeziune, dar şi pentru identificarea de măsuri pentru a ajuta România să susţină evoluţia înregistrată, să progreseze şi să prevină creşterea cazurilor de MDR TB sau XDR TB.

Citeste si:  Programul "Prima Casă", extins pentru românii din diaspora

Evident că această luptă nu s-a încheiat deocamdată şi intenţionez să o continui într-un viitor mandat. Mai sunt multe de făcut pe acest plan şi mă bucur că, în această campanie a mea, am avut şi în acest mandat, şi cu siguranţă voi avea şi pe mai departe, susţinerea atât a unor organisme importante, cât şi a unor persoane importante din viaţa politică, din mediul ONG-urilor de sănătate, din diverse state membre UE. Să nu uităm că în mare parte pentru această campanie am fost şi nominalizat în 2013 la premiul de cel mai bun europarlamentar al anului la secţiunea sănătate.

În plus, am solicitat Comisiei dezvoltarea unei noi strategii şi a unui nou plan de acţiune cu privire la HIV/SIDA şi a celorlalte boli transmisibile pentru perioada 2014-2020. Am desfăşurat o campanie de reducere a poverii alergiilor asupra societăţii, campanie în cadrul căreia am organizat în Parlamentul European peste 350 de teste medicale gratuite pentru alergii în decurs de trei zile.

De asemenea, am susţinut alături de alţi colegi implementarea corectă a numărului de urgenţă 112 pe plan european. Am contribuit activ în calitate de raportor din umbră pentru setarea limitelor cantităţii substanţelor radioactive din apa destinată consumului uman, pentru creşterea transparenţei şi a accesului consumatorilor la informaţia din domeniu şi pentru dezvoltarea domeniului e-sănătăţii în UE.

În cea de-a doua categorie de realizări aş include eforturile pentru promovarea României în Europa, cum ar fi dezvoltarea laturii culturale româneşti în sfera europeană prin deschiderea bibliotecii de carte românească ‘Dimitrie Cantemir’ la Bruxelles sau organizarea la Strasbourg, în cadrul PE, a unor expoziţii de artă plastică.

Eforturile mele au vizat recâştigarea drepturilor sociale ale românilor din Spania, educaţia românească în contextul european, dreptul la muncă al lucrătorilor din Belgia şi implicarea Diasporei în dezvoltarea României. Împreună cu Daciana Sârbu şi Corina Creţu ne-am implicat în dezvoltarea unui proiect care vizează stabilirea unei platforme de comunicare online între părinţii plecaţi la muncă în străinătate şi copiii rămaşi în ţară, proiect care a avut succes şi care are toate şansele să se dezvolte foarte bine în perioada ce va urma.

Citeste si:  Adversar-surpriză pentru București. Care este orașul cu o dezvoltare spectaculoasă în IT?

De asemenea, alături de colegii mei din delegaţie am răspuns constant acuzaţiilor extremiste privind această ‘invazie’ a românilor în alte state membre după momentul ianuarie 2014.

Am avut acţiuni care au vizat tinerii şi integrarea acestora pe piaţa muncii, iar printre activităţi se numără interpelări adresate Comisiei Europene şi evenimente pentru luarea în calcul a stagiilor neplătite, a voluntariatului şi a studiilor doctorale la stabilirea vechimii în muncă.

În ceea ce priveşte nereuşitele, e prea devreme să delimităm rezultatele atât de categoric, în alb şi negru. În balanţa mea politică eu caut să găsesc echilibrul. Cu sprijinul cetăţenilor o să am ocazia să duc la bun sfârşit toate iniţiativele mele. Este normal să nu înregistrăm numai reuşite în activitatea noastră, dar este important să fim perseverenţi în atingerea obiectivelor propuse şi stabilite împreună cu alegătorii şi în primul rând să le apărăm drepturile acestora cât mai bine. Poate o nereuşită din punctul meu de vedere ar fi faptul că nu am reuşit să fac în acest mandat tot ce mi-am propus, tot ce mi-aş fi dorit să fac. Văzând însă ritmul de lucru de aici, de la Parlamentul European, în general de la instituţiile europene, îţi dai seama abia atunci că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.

Poţi avea o imagine despre cum se lucrează aici, dar până în momentul în care nu intri în sistem niciodată nu vei putea să ştii exact ce şi cât ai timp să faci într-un mandat de cinci ani. De aceea cred că este oportună candidatura mea pentru un nou mandat de europarlamentar. Am, aşa cum am spus, multe proiecte pe care vreau să le continui într-un următor mandat, întrucât nu sunt finalizate, şi am proiecte mai vechi pe care nu am avut nici timpul, nici ocazia să le dezvolt sau să le încep în mandatul 2009-2014.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata