Manifestările puternice ale fenomenului El Nino s-ar putea dubla ca frecvenţă

Una dintre formele de manifestare ale schimbărilor climatice provocate de fenomenul de încălzire globală ar putea fi dublarea frecvenţei de producere a fenomenului El Nino – unul dintre cele mai distructive fenomene climatice de pe glob, conform oamenilor de ştiinţă, se precizează într-un material publicat de Thomson Reuters Foundation.

Fenomenul El Nino se produce atunci când apa de la suprafaţă, din zona sudică, tropicală a Oceanului Pacific, se încălzeşte şi se deplasează dinspre partea estică a oceanului spre cea vestică, modificând regimul precipitaţiilor pe întreg globul şi aducând cu sine, deopotrivă, secete, furtuni şi inundaţii în diferite zone ale planetei.

Printre efectele fenomenului El Nino se numără perioadele de secetă din Africa, pierderi ale recoltelor în Asia de Sud-Est, inundaţii în Peru şi Ecuador şi incendii în pădurea amazoniană – efecte care produc la rândul lor pagube de miliarde de dolari.

Conform observaţiilor, fenomenul El Nino se produce o dată la un interval cuprins între 5 şi 7 ani, iar fenomenele El Nino foarte puternice se succed cu o frecvenţă de o dată la două decenii. Un studiu recent, publicat în ultimul număr al revistei Nature, atrage atenţia asupra faptului că 17 din 20 de modele computerizate de evoluţie climaterică folosite de specialişti preconizează că manifestările puternice ale fenomenului El Nino ar putea să-şi dubleze frecvenţa, producându-se o dată la fiecare 10 ani.

Citeste si:  Finance Minister participates in ECOFIN meeting

‘Dacă cineva îmi spune că frecvenţa producerii fenomenului El Nino se va dubla, eu nu mi-aş face de două ori mai multe griji… Aş fi mult mai îngrijorat de atât”, a comentat Germán Poveda, hidroclimatolog la Universidad Nacional de Colombia şi membru al Grupului Interguvernamental de Experţi în Evoluţia Climei din cadrul ONU (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC). Poveda studiază fenomenul El Nino şi efectele sale asupra regiunilor tropicale ale planetei de mai bine de 25 de ani.

Printre altele, Columbia este o ţară foarte expusă efectelor fenomenului El Nino, o ţară care poate fi invocată oricând ca un exemplu care să ilustreze efectele negative diverse ale acestui fenomen, de la generarea de hidroenergie până la agricultură şi de la epidemii până la regimul navigaţiei fluviale, conform cercetătorului columbian.

Citeste si:  Viaţa pe Pământ va exista încă aproximativ 1,75 miliarde de ani

Columbienii îşi amintesc căderile sistemului naţional de energie electrică şi raţionalizarea energiei din perioada mai 1992 – februarie 1993. Columbia obţine majoritatea necesarului de energie electrică din hidrocentrale, iar fenomenul El Nino a dus la secarea rezervelor de apă necesare funcţionării acestor centrale. Această ţară a fost nevoită chiar să treacă la sistemul cu oră de vară pentru a reduce cererea de energie.

Căderile reţelei electrice au avut un impact uriaş asupra economiei. În 1994, o nouă lege deschidea oportunităţii de a genera electricitate pentru investitorii privaţi, iar în ultimii 20 de ani au fost modificate reglementările privind regimul energiei electrice pentru a asigura stabilitatea surselor de energie în perioadele în care se manifestă efectele fenomenului El Nino. În prezent, în Columbia există reglementări care stimulează dezvoltarea de surse de energie stabile pe termen lung, care favorizează construcţia de hidrocentrale şi termocentrale de mare capacitate.

Citeste si:  Un eminent specialist în combaterea SIDA, printre victimele zborului MH17
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close