Uniunea Europeană pare să-şi schimbe strategia faţă de Ucraina, orientându-se către impunerea de sancţiuni financiare

Uniunea Europeană a marcat miercuri o schimbare a atitudinii sale faţă de Ucraina, orientându-se către impunerea de sancţiuni financiare şi restricţii de călătorie după ce confruntările dintre manifestanţii opoziţiei şi forţele de ordine la Kiev s-au soldat, începând de marţi dimineaţă, cu 26 de morţi şi sute de răniţi, relatează Reuters.

Deşi cu mai puţin de o săptămână în urmă afirma că nu sunt oportune sancţiuni contra preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici şi guvernului de la Kiev, miercuri ambasadorii la UE ai statelor membre au discutat o serie de posibile măsuri – printre care îngheţarea de active bancare şi restricţii de călătorie pentru oficiali ucraineni – care vor fi analizate joi de către miniştrii de externe din cele 28 de ţări membre UE, care se vor reuni la Bruxelles în cadru extraordinar.

Washingtonul, care s-a consultat cu UE, ia de asemenea în considerare folosirea sancţiunilor împotriva celor responsabili pentru violenţele din Ucraina.

Citeste si:  UE vrea să interzică comerţul internaţional cu ton roşu, specie ameninţată cu dispariţia

‘Uniunea Europeană va răspunde la deteriorarea situaţiei din teren, inclusiv prin măsuri ţintite’, a declarat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. El a menţionat însă că rămâne deschisă posibilitatea încheierii unui acord comercial şi politic între UE şi Ucraina dacă Kievul va îndeplini condiţiile cerute de Bruxelles.

În cazul în care toate statele membre sunt de acord – şi diplomaţi au afirmat că la Bruxelles va exista un sprijin puternic în acest sens – sancţiunile UE îi vor viza pe cei consideraţi responsabili pentru actele de violenţă, inclusiv membri ai guvernului de la Kiev, însă nu şi pe preşedinte. Oficialii au declarat că Viktor Ianukovici nu va fi imediat vizat de sancţiuni pentru a nu se închide astfel canalele diplomatice şi pentru a se lăsa o rezervă dacă situaţia continuă să se deterioreze.

Pe lângă îngheţarea activelor bancare şi restricţii de călătorie, miniştrii europeni de externe vor discuta joi şi eventuale măsuri pentru a opri exporturile către Ucraina de echipamente folosite de forţele de ordine la proteste, ei putând lua de asemenea în considerare restricţii privind armele.

Citeste si:  Irlanda: Aproape 800 de schelete de bebeluşi au fost descoperite într-o fostă mănăstire

Noile măsuri marchează o schimbare cu 180 de grade în relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Ucraina. În urmă cu peste patru luni, Bruxellesul şi Kievul au fost la un pas de semnarea unui acord de asociere istoric, care i-ar fi acordat Ucrainei acces preferenţial pe piaţa unică europeană.

Într-o discuţie privată, un important oficial european, care a avut contact cu Ucraina în ultimele luni, a admis faptul că sancţiunile sunt aproape inevitabile dar că, în acelaşi timp, este puţin probabil ca acestea să aibă impact imediat sau pe cel scontat.

Una dintre problemele cu care se confruntă UE, în afară de întrebarea dacă măsurile luate ar trebui să-l vizeze pe Ianukovici, este ce să facă cu apropiaţii acestuia, în special cu oligarhi bogaţi, precum Dimitri Firtaş, unul dintre principalii importatori de gaze din Rusia şi considerat un aliat al preşedintelui ucrainean.

Citeste si:  România, decât să se gândească la cum să ne băgăm în Ucraina, mai bine se băga la Chişinău, declară Traian Băsescu

Teoretic, sancţiunile nu ar trebui să se aplice susţinătorilor guvernului cu excepţia cazului în care ei sunt găsiţi vinovaţi că ar fi ordonat comiterea actelor de violenţă. Însă, dacă aceste sancţiuni nu sunt incluse în măsurile UE, Ianukovici ar putea beneficia în continuare de spaţiu de manevră şi de sprijin financiar.

Ca un semn că UE nu şi-a abandonat obiectivele, chiar dacă oficialii se întreabă dacă strategia rămâne valabilă, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat ca oferta de asociere făcută Ucrainei este în continuare pe masă. ‘UE este dispusă să sprijine în continuare Ucraina în eforturile sale de reformă şi modernizare a ţării  pentru consolidarea democraţiei şi bunăstării economice’, a spus el.  (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata