APCR: Pacienţii cu hepatită şi hemofilie, nevoiţi să facă faţă afecţiunii fără un acces lărgit la tratament

Pacienţii români cu hepatită şi hemofilie sunt nevoiţi să facă faţă afecţiunii cronice fără un acces lărgit la tratament, susţin reprezentanţii Alianţei Pacienţilor Cronici din România, care solicită actualizarea „imediată” a listei de medicamente compensate şi gratuite astfel încât aceşti pacienţi să poată beneficia de tratamentele de care au nevoie.

APCR mai solicită crearea unui sistem de sănătate centrat pe pacient, eliminarea „discriminării şi asigurarea egalităţii de şanse” între pacienţii comunitari, obligaţia statului, conform Directivei UE, de finanţare a sistemului de sănătate cu minimum 6% din PIB, programe şi registre naţionale pentru bolile cronice, acolo unde nu există, crearea cadrului legal şi implementarea medicinii personalizate şi a soluţiilor e-healthtru bolile cronice cu impact în populaţie, dar şi implementarea de către autorităţile din domeniu de programe şi campanii de prevenţie şi screening pentru bolile cronice cu impact.

„Din păcate, accesarea tratamentului necesar pentru supravieţuire este dificil pentru toţi bolnavii cronici din România, indiferent de afecţiunea de care suferă aceştia. Bugetul sănătăţii este subfinanţat, România aflându-se pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat sănătăţii cu un procent de 3,4%, iar pacienţii nu au mai beneficiat de terapii noi, mai eficiente, din anul 2008, când a fost actualizata lista medicamentelor compensate şi gratuite”, susţine APCR într-o declaraţie remisă presei şi care va fi înaintată Consiliului Europei, Parlamentului Europei şi autorităţilor din România.

APCR, în parteneriat cu Platforma Europeană de Dezvoltare, a organizat joi, în cadrul Parlamentului European din Bruxelles, primul eveniment dintr-o serie ce urmează a avea loc în acest an, sub sloganul „Pacienţii Români – Pacienţi Europeni”.

În cadrul acestei întâlniri a fost abordată problematica tratamentelor pentru hemofilie şi hepatite, domenii sensibile, în care nevoile pacienţilor români rămân în continuare foarte mari.

La eveniment au participat membri ai Parlamentului European, factori de decizie la nivel european, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai asociaţiilor de pacienţi din România, jurnalişti.

„Atât bolnavii români de hemofilie, cât şi cei de hepatită trăiesc o dramă, ei neavând acces la tratamentul care i-ar ajuta să ducă o viaţă mai bună. Pentru bolnavii de hepatite este esenţial să crească numărul pacienţilor trataţi, pentru a se economisi costuri viitoare şi astfel să scadă incidenţa cirozelor şi a cancerelor hepatice”, a declarat, în urma evenimentului de la Bruxelles, Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România.

România ocupă locul 1 în Europa ca număr total de cazuri de hepatită C, conform datelor de prevalenţă raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice, mai exact 44,5 decese la sută de mii de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la sută de mii de locuitori. La noi în ţară se află aproape 10% din cele 12 milioane de persoane care se presupune că sunt infectate cu virusul hepatitei C din întreaga Europă.

Specialiştii menţionează că, deşi incidenta hepatitei B este în trend descrescător, în ultimii ani numărul de îmbolnăviri scăzând datorită vaccinării, raportat la o populaţie a ţării de aproximativ 20 de milioane de locuitori, în România există în continuare circa 900.000 bolnavi de hepatita B. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata