Kovesi: Peste 1.000 de persoane anchetate de DNA au fost condamnate definitiv în 2013

Peste 1.000 de persoane anchetate de DNA au fost condamnate definitiv de instanţele de judecată în 2013, în creştere cu 41% faţă de anul precedent, a declarat joi procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la prezentarea bilanţului activităţii instituţiei.

„Soluţiile pronunţate de instanţe în cursul anului 2013 au confirmat caracterul obiectiv şi profesionist al cauzelor instrumentate de DNA. Un număr de 1.051 inculpaţi au fost condamnaţi definitiv, ceea ce reprezintă o creştere cu 41% comparativ cu anul 2012. În acelaşi interval, a scăzut semnificativ numărul soluţiilor de achitare pe temeiuri de fond. Doar 7 inculpaţi din 100 trimişi în judecată au fost achitaţi în anul 2013. Atât experţii Băncii Mondiale care au realizat evaluarea sistemului judiciar român, cât şi cei ai Comisiei Europene care au întocmit Raportul anticorupţie al Uniunii Europene au remarcat procentul scăzut de achitări al DNA raportat la natura complexă a cauzelor care intră în competenţa direcţiei”, a spus Kovesi.

În acelaşi timp, mai puţin de un sfert dintre persoanele condamnate execută pedepsele în penitenciar şi în mai mult de jumătate din cazuri au fost reţinute circumstanţe atenuante.

Citeste si:  Prim-procurorul de la Buftea, 2 poliţişti şi 2 avocaţi, reţinuţi de DNA

De asemenea, 139 de inculpaţi şi-au recunoscut vinovăţia în faţa instanţei şi au fost judecaţi în baza procedurii simplificate.

Kovesi a mai spus că trebuie remarcat că în cauzele de înaltă corupţie sau care au produs prejudicii importante pedepsele sunt din ce în ce mai severe, fiind aplicate 63 de pedepse mai mari de 5 ani de închisoare.

Ea a adăugat că durata urmăririi penale a fost mai mică de 1 an şi 6 luni pentru aproape 85% din inculpaţii condamnaţi şi cea mai rapidă investigaţie a fost finalizată în patru zile într-o cauză privind fraude cu fonduri europene.

Urmărirea penală a fost finalizată în doar 30 de zile într-o cauză ce a avut ca obiect fapte de corupţie privind suma de 1,4 milioane euro şi un potenţial prejudiciu de 263 milioane euro.

Durata judecării cauzelor până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost mai mică de 5 ani în aproximativ jumătate din dosare iar cea mai rapidă judecată a fost de 3 luni, întrucât inculpaţii şi-au recunoscut vinovăţia, iar cea mai lungă de 10 ani, într-o cauză cu 41 de inculpaţi privind fraude în domeniul bancar.

Citeste si:  Omul de afaceri Sorin Strutinsky, trimis în judecată de DNA

„Dincolo de datele statistice prezentate, trebuie remarcat modul în care publicul şi experţii s-au raportat la activitatea DNA. Eurobarometrul publicat la începutul acestui an arată că 34% dintre români consideră că există suficiente investigaţii de succes în materia infracţiunilor de corupţie, în timp ce media europeană este de 26%. Totodată, România are cea mai mare creştere din UE la acest indicator în raport cu anul 2011, ceea ce demonstrează că publicul percepe şi apreciază activitatea sistemului judiciar în acest domeniu. Această încredere în eficienţa sistemului este resimţită şi în activitatea de zi cu zi a direcţiei, în care vedem din ce în ce mai multe persoane care denunţă faptele de corupţie despre care au cunoştinţă”, a declarat Kovesi.

Citeste si:  Gap are în vedere închiderea tuturor magazinelor sale din Marea Britanie

Procurorul-şef al DNA a subliniat că activitatea instituţiei a fost remarcată în rapoartele MCV iar DNA a devenit la nivel european un exemplu de bună practică.

„Caracterul eficient şi obiectiv al anchetelor efectuate de procurorii DNA a fost remarcat atât în Rapoartele MCV, cât şi în Raportul anticorupţie al Uniunii Europene, în care DNA este prezentată ca unul dintre cele cinci exemple de bune practici la nivelul întregii uniuni, fiind menţionat atât numărul mare de inculpaţi trimişi în judecată, cât şi procentajul remarcabil de condamnări dispuse de instanţe”, a precizat Kovesi.

„Dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la nivel înalt, în anul 2014 priorităţile vor viza şi cauzele având ca obiect procedurile ilegale în domeniul achiziţiilor publice, utilizarea frauduloasă a fondurilor europene, corupţia în mediul de afaceri şi în sistemul de justiţie, cu accent pe recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă”, a mai menţionat Kovesi.  (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata