EUR
4,76 RON
(-0.06%)
USD
4,19 RON
(-0.1%)
GBP
5,52 RON
(+0.79%)
CHF
4,20 RON
(-0.2%)
AUD
2,98 RON
(+0.02%)
CAD
3,15 RON
(+0.37%)
BGN
2,43 RON
(-0.06%)
RUB
0,07 RON
(-0.2%)
ZAR
0,29 RON
(-0.03%)
BRL
1,11 RON
(+0.25%)
CNY
0,63 RON
(-0.36%)
INR
0,06 RON
(-0.34%)

Motive astronomice în arhitectura tradiţională românească, similare semnelor de pe tăbliţele de la Tărtăria

2

Din păcate şi la noi în prezent, datorită ritmului alert de modernizare a locuinţelor oamenilor care, fie îşi construiesc case noi, fie acoperă  pereţii caselor cu diverse materiale izolante, numărul ornamentelor astronomice din satele bucovinene şi din întreaga ţară  se micşorează îngrijorător de alarmant. Oamenii nu sunt conştienţi de valoarea acestor ornamente care fac parte din patrimoniul arhitectural naţional şi chiar universal.

Pe de altă parte, nu avem o legislatie care să protejeze arhitectura şi ornamentica traditională. Deşi, când se construieşte o casă nouă, în avizul care se obţine de la primărie, se specifică să respecte arhitectura tradiţională, nimeni nu face acest lucru, inclusiv funcţionarii care trebuie să verifice.

Ca atare, prin satele bucovinene şi nu numai, în locul caselor traditionale frumos ornate, cochete, practice şi cu bun gust, unele adevărate temple solare, au apărut nişte monstruozităţi arhitectonice  care zgârie privirea trecătorului prin forma şi culorile ţipătoare.

Fig.8  Casă ţărănescă ”templu solar” din Comăneşti, jud.Suceava

De aceea, pentru a face cunoscut şi generaţiilor viitoare acest patrimoniu  care în câţiva ani nu va mai exista,  prin acest articol trag un semnal de alarmă şi vin cu propunerea de a aborda o cercetare  etnoastronomică amplă care să se finalizeze prin:

– realizarea  unui inventar şi a unei fototeci, editarea unor albume pe diferite zone etnografice
– realizarea unui site
– organizarea unor trasee etnoastronomice incluse în ofertele turistice
– organizarea  unor expoziţii permanente la planetariile şi observatoarele astronomice din ţară
– editarea unor calendare, pliante şi broşuri, prezentarea in mass-media şi la diverse  activităţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale
– informarea şi conştientizarea proprietarilor  despre valoarea inestimabilă a acestor ornamente străvechi, scutirea de impozite a proprietarilor care păstrează aceste ornamente şi aşezarea unor plăcuţe cu inscripţia „ornament arhitectonic de importanţă naţională”,etc.

Spre surpinderea noastră, frecventa acestor motive este deosebit de mare în judeţul Suceava şi în împrejurimi în comparaţie cu restul teritoriului ţării. La fel de surprinzător este faptul că, din observaţiile făcute ocazional la popoarele  vecine nouă sau chiar de mai departe, nu am găsit nicăieri, pe case, motive asemănătoare tăbliţelor de la Tărtăria şi în special motivul eclipselor. Această ”fosilă vie” a artei neolitice de pe teritoriul ţării noastre, specifică poporului nostru,  ar trebui să devină un brand de ţară în locul unui fals mit cu vampiri străin poporului nostru!

Din ce s-au inspirat  românii când au creat astfel de ornamente  a căror matrice a stat îngropată în pământ timp de şase milenii?

Faptul că aceste ornamente apar numai într-un areal geografic care include Tărtăria dovedeşte continuitatea neîntreruptă şi legătura de sânge a populaţiei din această zonă.

Pe de altă parte, nu este întâmplător faptul că, în apropiere de Tărtăria, la Sarmisegetuza Regia, se găseşte acel complex de sanctuare – calendar, care, practic, a fost  un complex  astronomic. Ori, pentru a construi aşa ceva, au fost necesare cunoştinţe solide de astronomie care nu au putut apărea din senin şi nu le-a putut stăpâni un singur om, au trebuit să existe zeci de iniţiaţi, formaţi într-o şcoală de  astronomie.

Probabil că astronomii daci, precum  astronomii zilelor noastre, erau specializaţi în diferite ramuri ale astronomiei, pe care le regăsim în diversitatea construcţiilor respective. Din câte cunosc, nicăieri în lume nu există alt observator astronomic antic cu atâtea construcţii distincte.

Unul dintre aceşti iniţiaţi a fost Deceneu, despre care  scriitorul antic Jordanes nota: ”Deceneu i-a învăţat pe daci cele 12 semne ale zodiacului; cum creşte şi descreşte faţa Lunii; cu cât globul încins al Soarelui depăşeşte în mărime planeta noastră terestră; numele a 346 de stele şi sub ce nume lunecă ele de la răsărit la apus pe bolta cerească” , iar Strabon consemna că Zalmoxix învăţase de la Pitagora unele ştiinţe ale cerului.

Dacă Zalmoxis şi Deceneu s-au iniţiat în Egipt, cu siguranţă au studiat în vestita bibliotecă din Alexandria şi au adus în Dacia multe lucruri intersante. Spre exemplu, pe costumele naţionale bărbăteşti din Ţara Moţilor şi nu numai,se întâlneşte cusut semnul solar dătător de viaţă  pe care vechii egipteni îl purtau la gât ca amulete.

Cum au ajuns aceste semne pe cămăşile ardelenilor ?

Fig.9  Simbolul egiptean al Soarelui dătător de viaţă pe cămăşile daco-românilor

Întrucât în acele vremuri ştiinţa era strâns împletită cu religia, acest centru de meditaţie şi studiu  a fost plasat în munţi, departe de lume. În mod asemănător în Evul Mediu românesc, mănăstirile şi şcolile care funcţionau pe lângă acestea, au fost construite în munţi, departe de lume.

Cu siguranţă că şi înaintea acestui centru astronomic din piatră, a existat altul, sau altele mai mici, din lemn, fiindcă nu s-a putut trece direct de la astronomia de pe tăbliţele de  lut la construcţii din piatră.

Fig.10  Soarele şi eclipsele de Soare în ornamentica tradiţională românească, poster prezentat la Paris, la sediul UNESCO , cu ocazia deschiderii Anului Astronomic International 2009

Ca o concluzie putem spune că simbolurile de la Tărtăria au traversat istoria mii de ani  până în zilele noastre influenţând astronomia dacilor şi creaţia populară românească.

În fig.10 este prezentat un poster care redă succint câteva aspecte privind ornamentica cu motive astronomice în creaţia populară românească.

Dimitrie Olenici,

Universitatea Ştefan cel Mare Suceava,
Observatorul Astronomic-Planetariu

Multumiri domnului Dimitrie Olenici pentru că mi-a oferit acest material spre publicare. Munca domniei sale este una extraordinar de importantă în dovedirea continuităţii noastre pe aceste meleaguri!!!  Cu preţuire, Daniel Roxin

 

loading...

Citește și
Loading...

2 Comentarii
  1. cetateanul spune

    Super articol,am ramas impresionat de interpretari ce mi se par destul de logice.Voi fi mai atent cind merg prin sate ,biserici,cimitire,poate voi gasi asemanari cu scrierea de la Tartaria.

  2. un roman spune

    Excelent articol! Felicitari Financiarul.ro, Daniel Roxin si tuturor celor care au contribuit la documentatia necesara realizarii articolului! Aceste informatii m-au ajutat sa inteleg multe! Romania este obligatoriu sa-si redeobandeasca valoarea si insemnatatea istorica in fata unor tari fara identitate!

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.