Totul despre: Transalpina

Transalpina (DN 67C) cunoscută şi ca „Drumul Regelui” sau „Poteca Dracului” este cel mai înalt drum rutier din România, atingând altitudinea maximă în Pasul Urdele – 2.145 m. Situat în Munţii Parâng, Carpaţii Meridionali, drumul de 150 de km leagă Oltenia de Transilvania, între localităţile Novaci din judeţul Gorj şi Sebeş din judeţul Alba. Drumul traversează Munţii Parâng de la nord la sud şi face o paralelă cu Valea Oltului şi Valea Jiului.

De la Sibiu, drumul alpin porneşte din Jina, de unde coboară pe o distanţă de 7 km până la Șugag. De aici începe urcuşul. După câţiva kilometri se ajunge la barajul Tău şi apoi la barajul Oaşa. Transalpina continuă traversând în partea stângă barajul Oaşa, mergând apoi până la Obârşia Lotrului.

De la Obârşia Lotrului, aflată într-o vale cu o deschidere foarte frumoasă, sunt mai multe posibilităţi: se poate merge în stânga spre Brezoi, care se află la circa 60 km, trecând pe lângă Lacul Vidra şi apoi prin staţiunea Voineasa, sau în dreapta spre Petrila — 28 de km.

Citeste si:  Transfăgărăşanul ar putea fi redeschis parţial pe 1 iunie, în zona lacului Vidraru

Pentru a continua spre Transalpina trebuie mers înainte spre Novaci. De fapt, de abia acum începe cea mai spectaculoasă parte a Drumului Regal, drumul prin zona alpină. Serpentinele se înşiruie una după alta, atingând locuri tot mai înalte: Ștefanu, Cărbunele, Muntinu, Urdele. Dintr-o dată muntele dispare, iar în faţă se întinde platoul de pe vârful Păpuşa, de unde se coboară în Staţiunea Rânca şi apoi la Novaci, unde se termină Transalpina.

Mai puţin cunoscută şi mediatizată de-a lungul timpului faţă de Transfăgărăşan, acest drum alpin nu a fost asfaltat în totalitate, chiar dacă figurează ca şi drum naţional pe toate hărţile. În 2009 s-a început asfaltarea şi modernizarea acestui drum pe o distanţă de 148 de kilometri, între Sebeş, judeţul Alba şi Bengeşti, judeţul Gorj. Se preconiza că întregul drum va fi asfaltat şi modernizat până la finele anului 2012, însă lucrările au fost oprite.

Citeste si:  Vâlcea: Transalpina este deschisă circulaţiei

În zona Transalpina se găsesc o serie de lacuri glaciare, printre care şi lacul Gâlcescu, cel mai întins iezer glaciar din zona Gorjului. Acesta are 230 m lungime, 165 m lăţime şi 3,2 ha suprafaţă. Adâncimea maximă este de 10 m. Se află la o altitudine de 1.950 de metri şi este populat natural cu peşti. Zona din jurul lacului, declarată rezervaţie naturală, şi lacul glaciar Gâlcescu sunt monumente protejate ale naturii.

Potrivit unor surse, un prim drum a fost construit de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman. Mai târziu, traseul a început să fie folosit de către păstorii din Mărginimea Sibiului, care îşi treceau turmele în Oltenia, fiind nu mai mult decât o cărăruie prăpăstioasă, numită sugestiv ”Poteca Dracului”. Pe lângă toate acestea, există şi o legendă locală, care spune că, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, fiecare familie de localnici a participat la construirea unei porţiuni din acest drum, în funcţie de posibilităţile fizice şi financiare ale sale.

Citeste si:  OSIM va implementa, până în 2017, un sistem modern de comunicare care va cuprinde refacerea bazelor de date

În 1930 au fost demarcate lucrări de pietruire a drumului, iar inaugurarea s-a făcut în 1938 la Poiana Sibiului, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Drumul era considerat, la acea vreme, o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic şi militar.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata