Sărbătoarea Mărţişorului – 1 martie

45

Sărbătoarea Mărţişorului are loc în prima zi a lunii martie, prima lună a primăverii. Cuvântul ‘mărţişor’ are origini latine şi este numele popular al lunii martie.

Mărţişorul este un calendar simbolic reprezentat de un şnur bicolor alb-roşu, care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri, iarnă şi vară. Acesta este dăruit de l martie, ziua Dochiei, străvechi început de an agrar.

Generalizat astăzi la sate şi oraşe, mărţişorul este confecţionat din două fire colorate alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor şi femeilor care îl poartă agăţat în piept, sau legat la mână, una sau mai multe zile.

Citeste si:  Funcţionarea creierului este influenţată de anotimpuri

Tradiţia mărţişorului este o moştenire românească veche de peste 8 000 de ani, iar mărţişorul îşi are originea în credinţele şi practicile agrare de atunci. În România, cele mai vechi dovezi ale sărbătorii tradiţionale de mărţişor au fost găsite de arheologi la Schela Cladovei, în Mehedinţi fiind vorba despre pietre de râu cu urme de vopsea albă şi roşie, culorile a căror împletire simbolizează geneza şi regenerarea vieţii.

Pe vremea dacilor simbolurile primăverii erau confecţionate în timpul iernii şi se purtau doar după 1 martie. Mărţişoarele erau atunci pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă şi se purtau la gât. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului. Șnurul mărţişorului reprezintă, prin urmare, împletirea armonioasă a celor două părţi.

Citeste si:  ANPC: 203 reclamaţii pentru organizarea defectuoasă a concertului lui Robbie Williams; organizatorul va fi sancţionat pe 28 iulie

Potrivit altor surse, mărţişoarele constau în monede care erau atârnate de fire subţiri de lână, negru cu alb. Alegerea monedei, din aur, argint sau bronz, indica statutul social. Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile din cauza soarelui. Erau purtate până când înfloreau copacii, apoi erau atârnate de crengile acestora.

Unele legende populare identificate de etnologi ca fiind de filieră geto-dacă spun că firul Mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte, acestea se referă şi la zilele Dochiei, cele nouă Babe şi obiceiurile legate de acestea. Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea anului agrar, asemeni Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere.

Citeste si:  Temperaturi apropiate de normalul termic, în primele zile din martie, cu ploi moderate cantitativ
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata