EUR
4,83 RON
(+0.06%)
USD
4,48 RON
(-0.52%)
GBP
5,49 RON
(+0.35%)
CHF
4,58 RON
(+0.15%)
BGN
2,47 RON
(+0.24%)
BYN
1,73 RON
(-1.52%)
CAD
3,17 RON
(-1.39%)
RSD
0,04 RON
(+0.08%)
AUD
2,69 RON
(-0.27%)
JPY
0,04 RON
(+0.6%)
CZK
0,17 RON
(+0.39%)
INR
0,06 RON
(-0.79%)

 

Dumitru (Consiliul Fiscal): În România există încă un sentiment negativ care ţine pe loc apetitul de consum

România şi-a îmbunătăţit, în ultimii ani, poziţia în faţa investitorilor străini, comparativ cu ţările din regiune, însă, pentru a rămâne atractivi în faţa investitorilor, trebuie să menţinem coerenţă în politicile economice, iar stabilitatea politică este o precondiţie în acest demers, susţine Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Într-un interviu acordat AGERPRES, Ionuţ Dumitru afirmă că turbulenţele politice din ultima perioadă au un efect negativ la nivel de percepţie, dar, în ultimă instanţă, este important pentru investitori ceea ce livrăm la nivel de decizii, în special la nivel economic.

Preşedintele Consiliului Fiscal a vorbit despre evoluţia de ansamblu a economiei româneşti, punctând faptul că este nevoie de o creştere economică de 3 – 4% anual pentru a ne apropia de gradul de dezvoltare din ţările vest-europene.

Ionuţ Dumitru susţine că anul acesta ar trebui să se mute centrul de greutate de pe exporturi pe consum intern şi investiţii. El a subliniat că, la nivel de consum, există o performanţă destul de slabă a veniturilor, precum şi un „sentiment relativ negativ”, care ţine pe loc apetitul de consum. În ceea ce priveşte investiţiile, acestea nu se vor îmbunătăţi semnificativ în 2014, deoarece „se bazează pe o prognoză de absorbţie a fondurilor europene foarte ambiţioasă, chiar nerealistă dacă luăm în calcul experienţa anilor anteriori”.

În interviu, preşedintele Consiliului Fiscal abordează şi problemele structurale ale economiei româneşti şi prezintă o serie de estimări cu privire la evoluţiile viitoare.

AGERPRES: Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea recent că România ar putea profita de faptul că se află în mijlocul unui ‘focar de crize’ în regiune. Mai este posibil acest lucru în contextul ultimelor evoluţii de pe scena politică?

Ionuţ Dumitru: Eu cred că în ultimii ani România a căpătat o poziţionare în termeni relativi în cadrul ţărilor din Europa de Est mai bună decât o avea până acum. Dacă ne uităm în jurul nostru, nu neapărat la Ucraina, care are o situaţie foarte grea, dar nu este în Uniunea Europeană şi trebuie tratată separat, în contextul Europei de Est, aş putea spune că România beneficiază în acest moment de un culoar favorabil. În Ungaria sunt tensiuni legate de politicile guvernamentale neprietenoase cu mediul de afaceri.

Polonia şi Cehia au fost întotdeauna favoritele investitorilor, însă pare că pierd din viteză şi potenţialul de creştere acolo este limitat, iar celelalte ţări din regiune au pieţe mai mici. În acest context, interesul investitorilor pentru România în ultimii doi-trei ani a crescut, mai ales odată cu introducerea titlurilor de stat româneşti în indicele JP Morgan, la începutul anului 2013. Pentru a rămâne însă atractivi în faţa investitorilor, trebuie să menţinem coerenţă în politici, iar stabilitatea politică evident că este o precondiţie în acest demers. Turbulenţele politice din ultima perioadă au un efect negativ la nivel de percepţie, dar, în ultimă instanţă, este important pentru investitori ceea ce livrăm la nivel de decizii, în special la nivel economic.

AGERPRES: În cadrul acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, singurul criteriu la care România are restanţe este cel legat de arieratele companiilor de stat. Care este explicaţia?

Ionuţ Dumitru: Arieratele companiilor de stat au scăzut, însă nu suficient de mult, aşa cum ne asumasem. Sunt încă dificultăţi în ceea ce priveşte reducerea arieratelor în ritmul asumat şi programat de autorităţile române. Plus că discuţia este mai largă, pentru că sunt două categorii de companii de stat.

Sunt cele monitorizate în acordul cu FMI, 238 la număr, unde există ţinte de reducere a arieratelor, de creştere a eficienţei operaţionale şi unde se vede o îmbunătăţire. Problema este semnificativ diferită atunci când discutăm despre companii de stat nemonitorizate în acordul cu FMI, în special cele care se află în subordinea autorităţilor locale, unde performanţa economică s-a deteriorat. Acest aspect ţine în primul rând de guvernanţa corporativă la nivelul acelor companii, de faptul că nu există ţinte pe care managementul să şi le asume şi să şi răspundă pentru ele. Plus că există în diverse companii se stat anumite interese ale politicului contrare obiectivelor unui management profesionist.

AGERPRES: Cu arieratele autorităţilor locale ce s-a mai întâmplat la aproape un an de la Ordonanţa privind întărirea disciplinei financiare în localităţi?

Ionuţ Dumitru: La nivel local, problema arieratelor a fost una mai serioasă şi explicaţia este în primul rând legată de lipsa de disciplină financiară la nivelul autorităţilor locale.

De-a lungul timpului, mai ales în ultimii ani, ca parte a acordului cu FMI şi Comisia Europeană, au fost implementate o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea managementului financiar la nivelul autorităţilor locale, care ar trebui să aibă ca efect reducerea arieratelor. Începând de anul trecut a intrat în vigoare Directiva Europeană 7/2011 de combatere a întârzierilor la plată, în care entităţile publice sunt obligate să plătească facturile în 30 de zile sau maxim 60 de zile. Aş spune că disciplina financiară la nivelul autorităţilor locale s-a îmbunătăţit, dar încă avem dificultăţi şi lucrul acesta ridică anumite provocări mai ales în perspectiva regionalizării despre care discutam până nu de mult, nu ştiu dacă mai rămâne sau nu pe agendă în contextul politic actual.

Dar într-un context în care ai intenţia să creezi entităţi locale mai mari decât sunt ele în momentul de faţă, implicit acestea trebuie să gestioneze şi bugete mai mari. Dată fiind disciplina financiară scăzută pe care au dovedit-o până acum, dându-le bugete mai mari îţi asumi şi riscuri mai mari. De aceea trebuie gândit foarte bine acest proces de regionalizare, dar deocamdată se pare că este pus în aşteptare.

AGERPRES: Care este impactul arieratelor în bugetul de stat?

Ionuţ Dumitru: Dacă ne uităm strict la arieratele bugetului de stat, ele s-au redus semnificativ datorită presiunii FMI şi CE, dar şi directivelor europene menţionate.

Problema care încă nu are rezolvare definitivă este la nivelul companiilor de stat, pentru că acolo încă avem arierate destul de mari şi nu asistăm la o rezolvare structurală a problemei. Până acum s-a stins o parte din arieratele unor companii de stat prin scheme de tip swap, în care statul dă o subvenţie sau face o plată către o companie de stat care, la rândul ei, achită o datorie restantă către altă companie de stat, care, la rândul ei, avea o datorie către bugetul statului. Deci, practic, se creau un venit şi o cheltuială suplimentare la buget, cu efect neutru pe deficit, dar nu se rezolva cauza problemei, ci doar se reducea o parte din efecte.

Sunt foarte multe companii de stat care încă acumulează arierate din diverse motive. Unele nu primesc la timp subvenţiile de la buget, pe care statul şi-a asumat că le acordă. Nu este însă singura cauză a acumulării de arierate.

AGERPRES: Statul mai are restanţe şi la capitolul privatizări. La ce să ne aşteptăm în acest an?

Ionuţ Dumitru: Privatizările nu sunt neapărat un panaceu pentru a rezolva problema companiilor de stat. Ca stat, nu te obligă nimeni să privatizezi o companie dacă nu vrei, din motive strategice. Dar nici nu poţi să ai atitudinea: nu privatizez, dar nici nu iau o decizie privind îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor de stat pentru că, în ultimă instanţă, menţinând ineficienţa din acest sector, mai devreme sau mai târziu, statul va trebui să intervină cu bani publici. Adică banii contribuabililor.

Chiar şi în companiile considerate strategice, se poate lista un pachet de 10-15% din acea companie pe bursă şi se îndeplinesc mai multe obiective. Acea companie devine mult mai transparentă datorită cerinţelor de raportare către investitori şi guvernanţa corporativă se îmbunătăţeşte. Se îndeplinesc şi obiective colaterale, în special legate de dezvoltarea pieţei de capital, care este absolut necesară în contextul în care ne aflăm, plus că se aduc bani în companie sau la bugetul statului.

Avem deja exemplul listării Romgaz din 2013, care a fost un succes din toate punctele de vedere. Însă nu este suficient, trebuie să ai o continuitate a acestor eforturi şi să dovedeşti că eşti consistent în decizii şi urmăreşti o anumită strategie pe termen mediu care să conducă, în ultimă instanţă, la dezvoltarea pieţei de capital. În acest moment, există un calendar de listări care a fost agreat cu Comisia Europeană şi FMI, care prevede listarea Hidroelectrica, Electrica şi CE Oltenia în acest an. În momentul de faţă, date fiind anul electoral, tensiunile din pieţele financiare internaţionale şi evenimente recente legate de insolvenţa Hidroelectrica, este greu de spus când se vor concretiza aceste tranzacţii.

AGERPRES: Primele date de la Institutul Naţional de Statistică arată, pentru 2013, o creştere economică de 3,5%. Care sunt domeniile din care estimaţi că vine această creştere?

Ionuţ Dumitru: Ceea ce a surprins anul trecut a fost evoluţia din trimestrul patru.

Dacă primele trimestre nu au ieşit din aşteptările pieţei, trimestrul patru a fost cel care a adus o surpriză foarte mare pentru toţi observatorii pieţei. În momentul de faţă, pe baza datelor lunare pe care le urmărim, putem spune că industria a performat foarte bine în trimestrul patru, alimentată de exporturi, în special în industria auto, construcţiile au scăzut, serviciile probabil au crescut un pic. Cele trei ramuri nu pot explica, însă, performanţa atât de buna a activităţii economice în trimestrul patru. Nu rămâne decât a patra ramură, agricultura, să fi explicat acea performanţă.

După calculele noastre, ar fi trebuit ca agricultura, în trimestrul patru, să fi crescut cu circa 40%. Este o cifră foarte mare. Ar fi fost de aşteptat ca agricultura foarte bună de anul trecut să se vadă mai mult şi în trimestrul trei. E greu de spus cum se contabilizează agricultura, la ce moment, când s-au colectat datele statistice. În trimestrul trei s-a văzut o performanţă foarte bună a agriculturii, dar nu atât de bună. Probabil o parte semnificativă s-a contabilizat în trimestrul patru.

Dacă excludem agricultura, performanţa economică de anul trecut ar fi fost, după estimările noastre, undeva la 2,3-2,5% creştere economică. Faţă de anul anterior, avem o uşoară accelerare. În 2012, am avut o performanţă destul de slabă a economiei, 0,7%, în condiţiile în care am avut o agricultură foarte slabă.

În 2012, dacă excludem agricultura, creşterea economică era undeva la 2,2%. Deci creşterea economică fără agricultură, care este o măsură mult mai puţin volatilă a activităţii economice şi măsura care arată, de fapt, tendinţa economiei, în 2012 a fost de 2,2%, iar anul trecut până în 2,5%. În esenţă vedem că performanţa economică se situează încă în jurul lui 2-2,5%, dacă excludem agricultura, ceea ce, pentru o ţară ca România, reprezintă puţin.

Nu ne raportăm la perioada pre-criză când am avut o creştere economică mult mai mare, de peste 6%, şi nu mai este realist să credem că ne mai întoarcem acolo. Dar dacă ne comparăm cu necesarul nostru de convergenţă reală, adică să ne apropiem mai repede de standardele UE la nivel de PIB pe locuitor, avem nevoie de o creştere economică semnificativ mai mare, la 3% -4% anual. Astfel, s-ar crea premise ca, într-un viitor previzibil, nivelul de trai din România să se apropie mai semnificativ de nivelul de trai din Europa.

Însă, în momentul de faţă, avem o creştere economică în jurul a 2 şi ceva la sută şi la această creştere nu putem spera la o convergenţă prea rapidă. Discutăm de o convergenţă foarte lentă, dacă se va produce vreo convergenţă. Aşa cum arată proiecţiile pentru zona euro, aşteptările sunt de accelerare a creşterii economice. Dacă Europa creşte cu unu şi ceva – 2% şi noi creştem cu doi şi un pic, convergenţa avansează extrem de încet.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata