Leacuri din grădină: Cartoful

Ca medicament, cea mai importantă parte a cartofului este coaja. Reprezintă a 4-a sursă alimentară din lume, după grâu, orez şi porumb, alimentaţia secolului al XXI-lea fiind aproape de neconceput fără această legumă.

Cartoful (Solanum tuberosum) este atât denumirea plantei din familia solanaceelor, cât şi a tuberculilor care sunt comestibili. Din punct de vedere alimentar, cea mai importantă parte a tuberculului este miezul, care are culori de la alb la galben spre portocaliu, este foarte bogat în amidon şi conţine apă, oligoelemente (potasiu, magneziu, calciu) şi vitamina C.

Există sute de varietăţi cultivate în toată lumea şi în funcţie de conţinutul de amidon, unele soiuri sunt folosite cu precădere la piureuri, iar altele pentru alte feluri de mâncare.

Citeste si:  Proprietăţile terapeutice ale anasonului

Se numără printre primele plante de cultură apărute pe globul pământesc. Studiile arheologice au dovedit că populaţiile din America de Sud cultivau şi consumau cartofii în urmă cu şapte mii de ani. În Munţii Anzi, cartoful se cultivă la 4000 m înălţime. În Europa, cartofii au fost aduşi de către conchistadorii spanioli, în plin Ev Mediu, şi de atunci ei au cucerit practic întreg continentul, cultura lor extinzându-se în toată lumea. Europa de Est rămâne regiunea unde se cultivă cele mai mari cantităţi pe cap de locuitor, iar China şi India sunt ţările ce cultivă cele mai mari cantităţi.

Cartofii au o „faţă” mai puţin cunoscută, pe care oamenii de ştiinţă au descoperit-o abia în ultimele decenii, de când sunt studiaţi nu ca alimente, ci ca medicament. 77% din compoziţia cartofului este apă, restul vitamine, ca B1, B2, B3 şi B6. Cartofii conţin o cantitate de vitamina C de patru ori mai mare decât merele sau perele, dar şi fier, potasiu şi magneziu.

Citeste si:  Dan Şova, urmărit penal pentru trafic de influenţă

Din punct de vedere terapeutic, cea mai importantă zonă a cartofului este chiar coaja, adică partea care se aruncă. Ea are culori de la brun până la roşu, galben sau chiar violet închis. Coaja cartofilor conţine pigmenţi (flavonoide) cu acţiune antioxidantă şi antitumorală, vitamine din complexul B, fibre alimentare, compuşi fenolici cu efect de reglaj asupra activităţii cardiace. Geneticianul american Roy Navarre, de la „Agricultural Research Service”, un centru de cercetare specializat, între altele, în detectarea principiilor active din plante, a descoperit nu mai puţin de 60 de substanţe terapeutic active în coaja cartofilor.

Citeste si:  Ponta: Pe 2 noiembrie va fi primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe 16 noiembrie al doilea tur

Ne putem bucura de beneficiile terapeutice ale acestei legume doar dacă o consumăm în anumite moduri.

Tratamentul cu suc de cartofi scade presiunea arterială, previne puseurile de hipertensiune şi are efecte benefice în tratarea gastritei şi a ulcerului gastric. Sucul de cartof se obţine din folosirea cartofului cu tot cu coajă după îndepărtarea pământul, a impurităţilor şi a părţilor înverzite (culoarea verde a cojii indică un nivel ridicat de toxicitate) consumat imediat pentru a evita oxidarea. Se pot folosi în combinaţie suc mere sau de morcov, pentru un gust mai bun.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata