EUR
4,84 RON
(-0.02%)
USD
4,39 RON
(+0.12%)
GBP
5,40 RON
(-1.82%)
CHF
4,57 RON
(-0.57%)
BGN
2,47 RON
(+0.15%)
BYN
1,70 RON
(+0.09%)
CAD
3,12 RON
(+0.35%)
RSD
0,04 RON
(-0.16%)
AUD
2,67 RON
(-0.49%)
JPY
0,04 RON
(-1.49%)
CZK
0,18 RON
(+0.33%)
INR
0,06 RON
(-1.96%)

 

IPP: Prin noua variantă a Acordului de Parteneriat, România riscă să nu aibă rezultate importante la finalul perioadei de absorbţie

Institutul pentru Politici Publice (IPP) consideră că noua variantă a Acordului de Parteneriat tinde să aloce viitoarele fonduri structurale şi de investiţii prea multor obiective, neordonate în funcţie de o miză strategică, România riscând iar să nu aibă rezultate importante la finalul perioadei de absorbţie.

„După ce a urmărit cu atenţie tot procesul autorităţilor române de pregătire a Acordului de Parteneriat (AP) aferent alocării fondurilor structurale şi de investiţii din următorul exerciţiu financiar al UE 2014 — 2020, IPP apreciază că a doua variantă a acestui document dată recent publicităţii este, în multe aspecte, vizibil îmbunătăţită şi speră ca Programele Operaţionale care se elaborează în această perioadă să nu constituie o piedică în calea îndeplinirii unor obiective de reformă enunţate în acest document strategic.

Atragem atenţia că în România se practică includerea în documente importante de lucru cu Comisia Europeană a unor angajamente redactate mai degrabă general, dar care nu îşi mai găsesc ulterior corespondentul în măsuri operaţionale menite să ducă la aplicarea conceptelor frumos elaborate sau, mai grav, se ajunge să se finanţeze obiective contrare unor reforme asumate”, precizează IPP, într-un comunicat remis, vineri.

Organizaţia neguvernamentală arată că, pe fond, a doua variantă a AP suportă în continuare consecinţele lipsei unei viziuni de dezvoltare a României, care ar fi trebuit elaborată cu mult înaintea începerii negocierilor cu UE pentru 2014—2020 şi susţinută de toate partidele importante pentru a avea durabilitate.

IPP notează că din documentul dat recent publicităţii de către Ministerul Fondurilor Europene reiese aportul diferit al ministerelor de linie.

„Unele, cum este cazul Ministerului Justiţiei, au fost dispuse să avanseze propuneri de intervenţii care au potenţial să genereze reformă în domenii până acum neacoperite din fondurile europene.

Altele, ca de exemplu Ministerul Muncii, nu acordă în continuare importanţă faptului că acesta este momentul în care trebuie să îşi definească viziunea de reformă a serviciilor sociale destinate grupurilor vulnerabile din România, continuând — sub o formă ambiguă — să întreţină un sistem public rezidenţial (şi asistenţial) cu servicii improprii nevoilor beneficiarilor”, precizează organizaţia neguvernamentală.

IPP punctează că în actuala formă a AP există riscul ratării unor contribuţii importante la procesul de modernizare a statului român, prin faptul că principalul vector văzut a fi capabil să deruleze proiecte de investiţii din fonduri europene sunt instituţiile publice, inclusiv în ce priveşte abordarea problemelor grupurilor vulnerabile între care şi romii.

În acest context, Institutul solicită în continuare ca expertiza organizaţiilor neguvernamentale şi a altor actori cu experienţă din societatea civilă şi din sectorul privat să fie mai mult valorificată.

„Fără recunoaşterea rolului structurilor neguvernamentale şi susţinerea preluării de către acesta a implementării cât mai multor componente, obiectivele şi măsurile de intervenţie vor întreţine un aparat public reticent la schimbare, monopolist şi dificil de orientat către performanţă”, susţine IPP.

Organizaţia mai precizează că în majoritatea domeniilor vizate de noua variantă a AP lipseşte o prioritizare a obiectivelor stabilite. IPP susţine că acest lucru indică faptul că poate „(re)apărea la un moment dat riscul ca nici exerciţiul financiar următor să nu producă, la final, rezultate notabile, semnificative, vizibile după investiţiile ce se vor face în România”.

„Riscul neidentificării acestor obiective strategice/de anvergură în listă (uneori prea lungă) a obiectivelor sectoriale vizate va fi că, în pofida ratei generale crescute de absorbţie, nu se vor percepe rezultate semnificative la nivelul proiectelor de investiţii realizate preponderent cu fonduri europene”, arată organizaţia neguvernamentală.

IPP mai solicită ca Guvernul să identifice şi să comunice public cu ocazia lansării programelor operaţionale lista proiectelor strategice prestabilite, identificate ca având potenţial de a genera dezvoltare în zone multiplu vulnerabile din toată ţara. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata