50 de ani de când România câştiga Campionatul Mondial de Handbal Masculin – documentar

23

A cincea ediţie a Campionatului Mondial de Handbal masculin s-a desfăşurat în perioada 6 martie-15 martie 1964 în Cehoslovacia. Echipa României a câştigat, pe 15 martie 1964, campionatul după ce a învins în finală echipa Suediei cu scorul de 25-22 şi a devenit pentru a două oară campioană mondială.

Activitatea internaţională din anul 1964 a sportivilor români era dominată de Campionatul Mondial de Handbal masculin din Cehoslovacia, unde România avea de apărat primul titlu, cucerit în 1961. La competiţia din Cehoslovacia au participat 16 echipe, repartizate în patru serii după calificările la care s-au înscris 26 de echipe naţionale din întreaga lume.

Primul joc al tricolorilor are loc pe 5 martie 1964 pe Zimni Stadion, celebrul patinoar din Pardubice, cu o capacitate de 8.000 de locuri. Întâlnim puternica echipă a Uniunii Sovietice, pe care o învingem greu, cu două goluri diferenţă, 16-14, după ce la pauză eram conduşi (7-8). Miza jocului era extrem de mare, deoarece rezultatul conta şi în continuare în cadrul grupelor semifinale: primele două echipe mergeau mai departe cu „zestrea” din seriile preliminare.

România aliniază formaţia: Redl — portar, Ivănescu, Hnat, Moser, Iacob, Oţelea, M. Costache II, Nodea, Gruia şi Ion Popescu. Începem puţin crispaţi jocul şi ratăm primele trei atacuri, şutând în bară sau mingile fiind apărate. Ca urmare, suntem conduşi cu 2-0 în minutul 8 (Iuşenko şi Lebedev).

Citeste si:  Este nevoie de o lege a salarizării unice şi o lege de funcţionare a administraţiei publice, declară premierul Cioloş

Egalăm abia în minutul 10 (Ivănescu şi Moser) şi preluăm conducerea, 3-2, prin acelaşi Moser, care are o intercepţie formidabilă şi pune echipa pe contraatac. În tot acest timp, Redl apără senzaţional trei şuturi ale lui Lebedev şi Zelenov, dar nu se poate opune unei lovituri de la 7 metri. Înscriu, pe rând, Lebedev, Moser, şi iar Lebedev. Redl apără, totuşi, o lovitură de la 7 metri, iar Hnat aduce egalarea printr-o aruncare cu evitare şi plonjon pe stânga, procedeu care va fi cunoscut în lume ca „Evitarea românului Hnat”. Este 7-7 şi mai sunt câteva secunde până la pauză, dar acelaşi Lebedev (un colos de 2 m şi 95 kg) înscrie cu o bombă de la 10 m. La pauză scorul arată 7-8.

În repriza a doua, echipa română joacă mai organizat şi după ce egalează la 8, preia conducerea la trei goluri diferenţă prin Iacob, Moser şi Nodea. În scurt timp, scorul ajunge la 12-9 pentru România. O uşoară relaxare şi, deşi mai erau 7 minute şi conduceam cu 3 goluri, ne trezim egalaţi, l2-12.

Băieţii îşi revin, se concentrează, preiau din nou conducerea 14-12 şi nu o mai cedează până la sfârşit 16-14. Au înscris Oţelea şi Moser, fiecare de câte două ori. A fost cel mai important joc din seriile de calificare, luând o opţiune decisivă pentru locul I în preliminarii, deoarece jocurile cu Norvegia (18-10) şi Japonia (36-12) nu ne-au pus probleme deosebite.

Citeste si:  Află ce supermaketuri suportă TVA din fonduri proprii

Clasându-ne pe locul I în seria D, echipa noastră se califică în grupele semifinale ale CM cu două puncte şi golaveraj 16-14. Clasamentul seriei D preliminare a fost următorul: 1. România 6 pct.; 2. URSS 2 pct.; 3. Norvegia 2 pct.; 4. Japonia 2 pct. Jucăm în Seria II-a, grupa semifinală, cu Cehoslovacia, U.R.S.S. şi Danemarca. În seria I-a s-au calificat Suedia, R.F.G., Iugoslavia şi Ungaria.

Al patrulea joc al României la CM, din semifinale, cu Danemarca, nu pune foarte mari probleme. Învingem cu 25-15, dar la pauză a fost 5-7. Repriza a doua a fost un mic recital al băieţilor noştri (20-8), în primul plan fiind principalii marcatori: Moser — 10, Nodea — 4, Oţelea — 3 şi portarul Redl.

Urma, aşa cum a denumit-o presa pragheză, adevărata finală: România — Cehoslovacia, reeditarea finalei CM anterioare de la Dortmund (R.F.G. 1961). De această dată, jucăm în semifinale, la Praga, în faţa a peste 18.000 de spectatori, care îşi încurajează frenetic echipa favorită. În tribune, o mică galerie a românilor, de nici 50 de suporteri. A fost un meci aprig cu 10 eliminări (câte 5 de fiecare parte), 7 aruncări de la 7 metri şi cu 6 egalări de scor. Am câştigat, în final, la un gol, 16-15, deşi am condus mai ales în repriza a doua şi cu trei goluri diferenţă.

Citeste si:  Trucuri cum sa rezolvi conflictele repede

Pentru România au jucat portarii Redl şi Tale şi jucătorii de câmp Ivănescu, Moser, Hnat, Nodea, Iacob, Oţelea, Costache II, Gruia şi Popescu. În primele secunde ale meciului, Moser înscrie pentru 1-0, dar imediat Duda egalează. Hnat duce România în avantaj, 2-1, dând semnalul iureşului tricolorilor. În minutul 17 conducem cu 8-3 (Ivănescu, Moser 2, Iacob, Costache I şi Costache II). Havlik, Mares şi Rada reduc din handicap, 8-7, şi în finalul reprizei, după ce Redl apără şuturile lui Rada şi Troian, Moser înscrie, iar la pauză scorul este 9-7 pentru noi.

Tot Moser, cu un şut specific „de la şold” deschide scorul la începutul reprizei a doua. Deşi evoluăm o perioadă în 5 jucători de câmp, iar cehii în 4, din cauza eliminărilor, „nu ţinem mingea”, ci atacăm şi înscriem prin Iacob şi Moser, 12-7, şi apoi Hnat, 13-8. Duda, Ivănescu, Oţelea, iar Duda şi, din nou, Oţelea duc scorul la 16-10 pentru România în minutul 48. Jucătorii cehi, extrem de experimentaţi şi încurajaţi frenetic de cei 18.000 de suporteri, revin în atac.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata