Parada de Sfântul Patrick din Capitală a adus o „confruntare” muzicală între instrumentiştii autohtoni şi cei irlandezi

14

Parada de Sfântul Patrick din Capitală, care a purtat, duminică, 16 martie, sute de entuziaşti cu accesorii verzi pe Calea Victoriei, a adus dansatori irlandezi, o simulare de meci de rugby dar şi o „confruntare” muzicală între un ansamblu de cimpoieri români şi instrumentişti irlandezi.

Tradiţionala paradă de Sfântul Patrick, patronul spiritual al Irlandei, a început în Capitală, pe Bulevardul Kiseleff şi a continuat spre Guvern, unde circulaţia a fost întreruptă, pentru a duce apoi sutele de curioşi pe Calea Victoriei, spre Piaţa George Enescu. Parada ce a durat două ore a inclus dansatoare îmbrăcate în verde, care au întreţinut atmosfera, mai multe care alegorice, vesel decorate în culorile naţionale ale României şi Irlandei şi muzicieni care au cântat pe drumul dintre Piaţa Victoriei şi Ateneu.

Startul paradei l-au dat ambasadorul Irlandei la Bucureşti, Gerard Corr şi preşedintele Asociaţia Ireland România Network (IRN), John Long. Un uriaş steag verde a fost purtat în fruntea paradei de doi membri ai echipei de rugby Arlechinii Bucureşti. Aproximativ 40 de majorete de la Şcoala generală 112 au însoţit parada.

Citeste si:  Cinci rendez-vous-uri europene de neratat în luna martie

În acelaşi timp, câţiva câini dresaţi să ajute oamenii cu probleme de vedere au defilat în paradă, îmbrăcaţi în pelerine verzi. La jumătatea drumului, pe Calea Victoriei, sutele de persoane incluse în această manifestare s-au oprit pentru a face fotografii sau pentru a face schimb de experienţă. Astfel, cimpoierii români, îmbrăcaţi în straie tradiţionale şi cu cuşme de blană pe cap au făcut schimb de instrumente cu cimpoierii irlandezi, îmbrăcaţi festiv, cu cravate şi kilt-uri. La scurt timp de la acest schimb de experienţă, cele două grupuri de muzicieni şi-au reluat repertoriul lor tradiţional.

Dirijorul ansamblului de cimpoieri din Perieni (Vaslui), Aurelian Butnaru, a povestit  că acesta este al doilea an în care formaţia este chemată să cânte la sărbătoarea Sfântului Patrick. Butnaru a intrat în acest ansamblu în 1956, când avea 13 ani. Despre repertoriul de la evenimentul de duminică, acesta a spus că „fiecare cântă din zona de unde vine”.

Citeste si:  Ponta: Lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni sunt foarte avansate

„Am vrut să văd dacă eu pot să cânt din instrumentul lor şi ei din al nostru. Nu se poate. Burduful acesta la ei nu e din piele de capră, e dintr-un material. Are mai multe ieşiri. La ei are 9 găuri, la noi, şase. Ăsta e făcut manual”, a spus muzicianul. Acesta realizează singur instrumentele la care cântă. Pentru a crea un cimpoi, Butnaru are nevoie de o lună şi jumătate. Acesta a povestit că anul trecut a vândut câteva instrumente în Spania şi Germania.

Desfăşurarea de Sfântul Patrick a adus, cu mic cu mare, fanii culturii irlandeze fie că aceasta înseamnă preferinţa pentru berea celebră al cărei brand se putea citi pe tricourile unor participanţi la paradă, fie că înseamnă credinţa în trifoiul pictat pe obraji sau încrederea în spiriduşii roşcovani păzitori ai aurului magic—personaje alese de cei care au vrut să se mascheze. Ziua Sfântului Patrick este celebrată pe 17 martie şi este marcată de comunitatea irlandeză din lumea întreagă, prin ample parade în diverse metropole.

Citeste si:  Recoltă mai mică de struguri pentru vin în 2014, însă calitatea ar putea fi una de excepţie

Parada de la Bucureşti s-a încheiat cu un spectacol de dans tradiţional irlandez în Piaţa George Enescu dar şi cu o simulare a unui mini meci de rugby.

Fondată în 2011, IRN, organizatorul evenimentului din Capitală, este o asociaţie privată, apolitică şi non-profit. Scopul asociaţiei este de a media relaţiile dintre comunitatea irlandeză şi mediul cultural şi de afaceri românesc. IRN a fost creată pentru a încuraja şi promova relaţiile bilaterale dintre România şi Irlanda şi oportunităţile de colaborare pentru ambele naţiuni. În prezent IRN are aproximativ 40 de membri. Aceştia sunt atât persoane fizice, cât şi companii româneşti şi irlandeze. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata