Traian Băsescu: România trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile de securitate pentru Republica Moldova

România trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile de securitate pentru Republica Moldova, iar aceste riscuri au fost analizate miercuri în cadrul întâlnirii pe care preşedintele Traian Băsescu a avut-o miercuri la Iaşi cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

„Cu certitudine, probleme de securitate ale Republicii Moldova au fost analizate în discuţia pe care am avut-o cu dl. preşedinte Timofti şi, personal, i-am transferat informaţiile şi analizele noastre, pe care nu are sens să le facem sau nu pot fi făcute publice. În orice caz, România trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile de securitate pentru Republica Moldova plecând de la realitatea din Transnistria şi motivaţiile care pot să apară în susţinerea separatiştilor din Transnistria, plecând de la referendumul care a avut loc în luna februarie în Găgăuzia, plecând de la atmosfera de la Bălţi sau la atmosfera şi dezbaterile din Regiunea Taraclia. Sunt puncte de instabilitate care pot fi utilizate împotriva stabilităţii Republicii Moldova. Cu certitudine, Guvernul Republicii Moldova, preşedintele Republicii Moldova vor găsi soluţii să gestioneze cu calm toate aceste lucruri, în aşa fel încât Republica Moldova să îşi poată urma drumul către UE”, a declarat preşedintele Traian Băsescu într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Nicolae Timofti.

Șeful statului român a precizat că a fost abordată şi relaţia bilaterală între cele două ţări, cu accent pe proiectele care sunt deja în derulare, respectiv gazoductul Iaşi-Ungheni, linia electrică Fălciu-Coteşti, proiectul finanţat de Guvernul României pentru educaţie în Republica Moldova.

„Dincolo de aceste lucruri care vizează regiunea, drumul către UE, am discutat şi relaţia bilaterală. Nu aş mai repeta proiectele care sunt deja arhicunoscute, aş menţiona doar faptul că proiectul care vizează gazoductul Iaşi-Ungheni îşi continuă drumul către realizarea primei etape. Din analiza celor două Guverne rezulta că undeva în luna iunie gazoductul ar putea fi funcţional, plecând de la premiza că subtraversarea începută de pe malul românesc a început să se lucreze la ea şi că tronsonul românesc este în probe tehnologice, de presiune, de rezistenta ş.a.m.d.

Și avem convingerea că şi pe teritoriul Republicii Moldova până în luna iunie lucrurile vor fi în bună regulă. Am subliniat şi că linia de 100 de kilowaţi, linia electrică Fălciu-Coteşti, este sub tensiune pe teritoriul României încă din luna noiembrie şi aşteptăm şi finalizările pe care trebuie să le facă compania de electricitate a Republicii Moldova pentru ca şi această linie energetică să fie funcţională. Nu în ultimul rând, am analizat şi proiecte de importanţă directă pentru cetăţeni. Și aici trebuie să spun că am constatat că se plimbă responsabilitatea de la un guvern la altul. Este vorba de proiectul de 20 de milioane de euro finanţat de Guvernul României pentru modernizarea şcolilor din Republica Moldova”, a amintit preşedintele Băsescu.

El a spus că i-a propus omologului său moldovean să ceară ca Guvernele de la Bucureşti şi Chişinău să realizeze o structură permanentă care să se ocupe strict de implementarea acestor proiecte, şi anume să fie câte patru funcţionari de ambele părţi, într-o structură suplă, care să limiteze birocraţia şi să îmbunătăţească comunicarea între cele două Executive.

„Ceea ce i-am propus d-lui presedinte Timofti şi am convenit să le cerem Guvernelor noastre realizarea unei structuri permanente care să lucreze strict pentru implementarea acestor proiecte. Pentru că dacă vom întreba, probabil, la Bucureşti ni se va spune că nu au venit datele de la Chişinău, dacă vom întreba la Chişinău ni se va spune că Bucureştiul nu a răspuns încă. Aşa că o structură mică, suplă, de patru funcţionari mandataţi de Guvernul de la Chişinău, patru mandataţi de Guvernul de la Bucureşti va face ca această comunicare şi transferul birocratic de responsabilitate de pe un mal pe altul al Prutului să nu mai fie o realitate. Sigur, am subliniat proiectele care merg.

Știm toţi că nu este suficient să realizăm gazoductul, ştim toţi că trebuie trecut la faza a doua, care să permită ridicarea de capacitate, şi asta costă vreo 200 de milioane de euro. Știm toţi că avem alte două linii de 400 de kilovolţi în proiect şi în dezbateri şi care fiecare costă, una 68 de milioane de euro, dar are dezavantajul că trece prin Transnistria, alta, tot de 400 de kilovolţi, dar care ar costa vreo 230 de milioane de euro. Despre ele doar discutăm, doar facem studii de fezabilitate, dar nu trecem la implementare. Afirm aici ceea ce i-am spus şi domnului presedinte Timofti — am avut discuţii cu preşedintele Comisiei Europene, cu domnul Barosso — există o deschidere extraordinară la Comisia Europeană pentru a cofinanţa aceste proiecte.

Totul este ca birocraţiile de la Chişinău şi Bucureşti să devină mai eficiente, iar propunerea mea să avem o structură permanentă formată din câţiva funcţionari care să comunice continuu numai legat de proiectele energetice şi de proiectele comune, cum ar fi cel legat de şcoli, mi se pare a fi soluţia. Eu voi ruga Guvernul României să aibă în vedere o astfel de soluţie foarte rapid, în aşa fel încât comunicarea să se facă direct, cu o structură de funcţionari responsabili pentru punerea în practică a acestor proiecte, pe care le declarăm şi de la nivel de preşedinţi şi de la nivel de prim-miniştri, dar care se opresc prin ministere şi nu avansează cu viteza şi cu amploarea pe care politic am vrea să o aibă aceste proiecte”, a afirmat preşedintele Traian Băsescu. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.