Un proiect de restaurare a frescelor de la Mănăstirea Dragomirna, printre câştigătorii Premiului UE pentru patrimoniu cultural

Un proiect de restaurare a frescelor din secolul al XVII-lea de la Mănăstirea Dragomirna, din judeţul Suceava, se află printre cele 27 de proiecte câştigătoare ale Premiului UE 2014 pentru patrimoniu cultural şi premiilor Europa Nostra anunţate vineri de Comisia Europeană şi de această mişcare cetăţenească.

Cele 27 de proiecte laureate, alese dintre 160 de proiecte nominalizate din 30 de ţări, au avut realizări remarcabile în patru domenii, respectiv conservare, cercetare, contribuţii exemplare, educaţie, formare şi sensibilizare a publicului.

Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc la data de 5 mai, la Burgtheater din Viena, sub patronajul preşedintelui Austriei, Heinz Fischer, iar Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, şi tenorul Plácido Domingo, preşedinte al Europa Nostra, vor înmâna împreună premiile.

Șase dintre câştigători vor primi titulatura de laureaţi ai Marelui Premiu, fiind recompensaţi cu 10.000 de euro fiecare, iar unul dintre ei va primi Premiul Publicului, în urma votului online organizat de Europa Nostra.

Citeste si:  Aproape jumătate din limbile lumii, circa 6.000, vor dispărea într-un secol

„Aş dori să felicit călduros câştigătorii din acest an şi echipele lor, care, prin pasiunea şi devotamentul de care au dat dovadă, au constituit o adevărată sursă de inspiraţie. Patrimoniul Europei este unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le avem. El creează punţi între trecut şi prezent, promovează creşterea economică, favorizează incluziunea socială şi stimulează turismul. Însă multe dintre aceste opere de artă şi ingeniozitate umană, care au transmis frumosul de-a lungul secolelor, sunt din ce în ce mai fragile. Supravieţuirea lor depinde de investiţiile pe termen lung în conservare şi întreţinere. Sunt încântată de faptul că noul nostru program Europa creativă va continua să sprijine acest premiu, precum şi multe alte iniţiative transnaţionale, şi că patrimoniul cultural va continua să beneficieze de fonduri substanţiale din partea UE, din diferite surse, inclusiv din fondurile regionale şi de cercetare’, a afirmat Androulla Vassiliou.

Citeste si:  Mănăstirea Putna va primi peste 3 milioane euro pentru restaurare printr-un acord semnat cu MDRAP

Singurul proiect laureat din România în 2014 este cel de restaurare a frescelor din secolul al XVII-lea de la Mănăstirea Dragomirna, din judeţul Suceava, acesta fiind desemnat câştigător la categoria conservare, alături de alte 12 proiecte în special din Italia şi Spania.

Conform prezentării de pe site-ul Europa Nostra, Mănăstirea Dragomirna este o structură aproape fortificată aflată la 15 km de oraşul Suceava, în nordul României. Proiectul vizează restaurarea frescelor din naosul şi altarul Bisericii, care datează din prima parte a secolului al XVII-lea.

Frescele în cauză sunt scene din viaţa lui Iisus Hristos, în care apar sfinţi, îngeri şi alte reprezentări din iconografia creştină, în culori vii şi într-un stil de remarcabilă vigoare şi energie, notează sursa citată.

Citeste si:  Sălaj: Hartă turistică a judeţului, cu trasee apicole şi culinare

Calitatea şi vizibilitatea frescelor s-a deteriorat însă foarte serios în cei 400 de ani de existenţă, iar proiectul de restaurare — parte a unui program major de conservare derulat la mănăstire — a avut o sarcină dificilă.

Echipa de conservare a fost formată din 50 de profesionişti şi studenţi din diferite ţări, care au lucrat sub conducerea unui expert din România. O consecinţă a activităţii lor a fost o creştere considerabilă a numărului de turişti, fapt datorat vizibilităţii sporite a frescelor religioase.

„Juriul a fost profund impresionat de nivelul înalt de profesionalism în restaurarea sofisticată şi conservarea acestei enorme opere de artă, care acoperă circa 900 de metri pătraţi. Lucrarea a fost realizată la faţa locului într-o foarte scurtă perioadă de timp. Restauratorii au respectat tehnicile care folosesc materiale naturale şi tradiţionale, păstrând însă patina şi tonalitatea specifică secolului al XVII-lea”, se menţionează în motivarea juriului. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata