În 1780, numărul locuitorilor este estimat la 1.250, iar cel al caselor la 250. În anul 1791, despre Piteşti se menţionează că este ”un târguşor cu opt biserici, o mănăstire, mai multe case boiereşti şi locuinţele ispravnicilor de district”.
Începutul epocii moderne este legat de numele lui Tudor Vladimirescu. Potrivit documentelor, Muzeul Goleşti de astăzi este fosta tabără militară în care Tudor Vladimirescu şi-a aflat sfârşitul este astăzi.
De istoria acestor locuri se leagă numele şi faptele unor mari familii: Golescu (Dinicu, Alexandru, Nicolae) şi Brătianu (Ion, Dumitru, Ionel, Vintilă, Dinu, Gheorghe).
După Unirea Principatelor din 1859, dezvoltarea a fost tot mai intensă. La 13 septembrie 1872, oraşul s-a transformat într-un nod de cale ferată de însemnătate majoră, ca urmare a faptului că a fost dată în folosinţă calea ferată Piteşti-Bucureşti-Buzău.
În Piteşti, între anii 1877-1919, s-au născut oameni de valoare precum pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpăna, dramaturgul Alexandru Kiriţescu, criticul literar şi traducătorul Ion Trivale, omul politic Armand Călinescu, ziaristul şi romancierul Tudor Teodorescu-Branişte, culegătorul de folclor şi interpret de muzică populară Gheorghe Teodorescu-Zavaidoc.
În perioada interbelică, la Piteşti s-au născut scriitorii Vlad Muşatescu şi Ion Sălişte. De asemenea, aici şi-au desfăşurat activitatea în acea perioadă scriitorul Liviu Rebreanu, poetul Ion Pillat, dramaturgul Mihail Sorbul, geograful George Vâlsan, folcloristul Dumitru Udrescu.
Dezvoltarea economică ascendentă a oraşului continuă în perioadele interbelică şi postbelică, Piteştiul menţinându-şi statutul de centru de interes între localităţile urbane din ţară.
După 1965 au fost construite importante obiective economice: Întreprinderea de Motoare Electrice — 1967 (ANA IMEP), Întreprinderea de Autoturisme Dacia — 1968 (Automobile Dacia S.A.), Combinatul Petrochimic — 1969 (SNP Petrom), sucursala Arpechim Piteşti, Rafinăria de petrol (1969), Fabrica de piese auto şi produse metalice (1969), Întreprinderea de stofe Argeşana (1969), Fabrica de bere (1969), Combinatul de articole tehnice din cauciuc — 1970 (S.C. ROLAST S.A.), Complexul de vinificaţie şi Centrul de îmbuteliere a vinului Ștefăneşti (1966-1970), Institutul de Reactori Nucleari Energetici — 1976 (Institutul de Cercetări Nucleare).
După 1989, atragerea de capital străin a reprezentat una din căile esenţiale de menţinere a economiei locale. Infuzia de capital străin la SC Automobile Dacia SA, în prezent unul din cei mai puternici agenţi economici la nivel naţional, a favorizat apariţia unei industrii orizontale, conexe producţiei de autoturisme, care joacă un rol esenţial în economia municipiului Piteşti şi a zonei.
La data de 1 ianuarie 2014, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului sunt înregistraţi în municipiul Piteşti 7.754 agenţi economici. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)