Conacul Goleştilor, singurul ansamblu laic fortificat din Ţara Românească

259

Conacul Goleştilor, aflat astăzi pe teritoriul administrativ al oraşului argeşean Ștefăneşti, este singurul ansamblu laic fortificat de la sud de Carpaţi, reprezentativ pentru arhitectura de dinaintea epocii brâncoveneşti.

Ctitorit în anul 1640 de către boierul Stroe Leurdeanu, conacul a fost distrus în mare parte de un incendiu în 1716, fiind refăcut şi extins la sfârşitul secolului al XVIII-lea de Radu Golescu. Complexul a intrat în circuitul cultural în urmă cu 75 de ani, după un amplu proces de restaurare.

‘În cele aproape patru veacuri de existenţă, casele de la Goleşti au trecut adesea prin momente de restrişte şi ruină. Restaurarea din 1942-1943, realizată în plin război, cu resurse limitate şi forţă de muncă locală, a readus la forma iniţială toate clădirile’, spune directorul complexului muzeal de la Goleşti, Filofteia Pally.

Citeste si:  La pas prin Bucureşti: Muzeul Naţional de Artă al României

Iniţiativa salvării complexului boieresc i-a aparţinut istoricului George Fotino, care în 1939 vorbea, într-o serie de conferinţe radio, despre stadiul avansat de degradare în care ajunseseră toate construcţiile. În acelaşi an, printr-un decret semnat de regele Carol al II-lea pe 7 iunie, se înfiinţa Muzeul Dinicu Golescu.

‘Conacul, fostul local al şcolii obşteşti şi foişorul erau în ruină, zidurile de incintă erau dărâmate, doar vechea baie turcească mai era păstrată în întregime. Lucrările de restaurare au fost începute în anul 1942 de inginerul Radu Minescu, proiectul fiind realizat de arhitectul Horia Teodoru’, povesteşte Filofteia Pally.

Citeste si:  Sfintele minuni din frumoasa insulă Thassos - Izvorul vindecător al Sf. Arhanghel Mihail

Înainte de inaugurarea din 1943, încăperile au fost mobilate cu piese donate de descendenţii familiei Golescu. De asemenea, tablourile originale ale Goleştilor, pictate de C.D. Rosenthal, au fost puse la dispoziţia pictorului Nicolae Grant pentru a fi copiate şi apoi expuse în conac. Importantă a fost şi donaţia Bibliotecii ‘I.I.C. Brătianu’ din Bucureşti, care a constat într-un număr însemnat de cărţi de epocă, păstrate şi astăzi în muzeu.

În 1958 a avut loc deschiderea secţiei memoriale a familiei Golescu şi a expoziţiei de istorie care prezintă evenimentele de la 1821, 1848 şi 1859. Între 1960 şi 1961 s-au făcut reparaţii şi amenajări la toate construcţiile, în vederea organizării unor noi secţii muzeale.

Citeste si:  Podgoria Ştefăneşti-Argeş, locul de suflet al Brătienilor

Secţia de Etnografie şi Artă Populară a fost deschisă în 1962, într-un spaţiu ce însuma 18 camere. Un an mai târziu s-a organizat secţia de pedagogie, în clădirea în care a funcţionat şcoala slobodă obştească a lui Dinicu Golescu.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata