Rareş Niculescu: Agricultura românească ar putea produce hrană pentru 80 de milioane de oameni

14

Agricultura românească suferă de sindromul Dănilă Prepeleac: vindem ieftin şi cumpărăm scump, în condiţiile în care România are o capacitate de producţie agricolă care ar putea hrăni o populaţie de cel puţin 80 de milioane de oameni, apreciază europarlamentarul democrat-liberal Rareş Niculescu într-un interviu acordat AGERPRES.

 

AGERPRES: Cu ce mesaj veţi veni în faţa alegătorilor la alegerile europarlamentare din acest an?

Rareş Niculescu: În perioada pe care am petrecut-o în Parlamentul European proiectele mele s-au legat de domeniul agriculturii, unul deosebit de important pentru România, şi fireşte îmi propun ca în continuare să duc vocea României şi mai ales a Ardealului în Parlamentul European, în susţinerea marilor noastre proiecte legate de agricultură. Eu cred că agricultura este un domeniu care poate contribui major la redresarea nu numai economică, ci şi morală a României.

Balanţa comercială agricolă a României este încă deficitară, în ani buni noi importăm alimente, ceea ce este inadmisibil având în vedere potenţialul nostru agricol. Chiar în anii buni exportăm ieftin, materie primă neprelucrată şi importăm scump, ceea ce înseamnă că ne furăm singuri căciula. Agricultura românească suferă, cum spunea un ziarist inspirat, de sindromul Dănilă Prepeleac: vindem ieftin şi cumpărăm scump.

Avem un potenţial deosebit, putem asigura hrana pentru cel puţin 80 de milioane de oameni şi noi nu putem să ne hrănim nici pe noi. În al doilea rând, agricultura poate aduce beneficii în ceea ce priveşte redresarea morală a României şi aici mă refer la readucerea valorilor tradiţionale ale satelor în centrul vieţii sociale.

Citeste si:  Inflaţia anuală a intrat în teritoriu negativ (-1,6%) în iunie, pentru prima dată după 1989

Am avut şansa de a participa la prima reformă a agriculturii europene în care România a avut un cuvânt de spus, pentru că am aderat la Uniunea Europeană în urmă cu şapte ani. Cred că noile reguli sunt favorabile României şi aici mă refer la faptul că încurajează munca, o agricultură mai verde, mai prietenoasă cu mediul, încurajează micii gospodari şi tinerii şi îmbunătăţirea vieţii la ţară.

 

AGERPRES: Cum apreciaţi rezultatele României de până acum în materie de atragere de fonduri europene în domeniul agriculturii?

Rareş Niculescu: Rolul Parlamentului European este de a stabili regulile jocului la nivel european, aşadar şi regulile pe care trebuie să le respecte România. Pentru viitorul exerciţiu bugetar, România va avea la dispoziţie fonduri mult mai importante decât în actualul exerciţiu bugetar.

Vor fi nu mai puţin de zece miliarde de euro pentru subvenţii agricole şi peste şapte miliarde de euro pentru modernizarea satelor, pentru ceea ce numim dezvoltare rurală: investiţii în reţele de apă şi canalizare, modernizarea drumurilor.

Am avut în ultimii ani rezultate pozitive în ceea ce priveşte fondurile pentru agricultură — 11.000 de tineri au beneficiat de subvenţii de instalare în mediul rural, 2.000 de ferme au beneficiat de fonduri pentru modernizare, este vorba de 750 de milioane de euro, o mie de contracte au fost semnate pentru creşterea valorii adăugate a produselor agricole, 2.800 de microîntreprinderi au fost înfiinţate, o mie de pensiuni turistice şi, nu în ultimul rând, 800 de proiecte pentru renovarea satelor, care au avut o valoare de 1,7 milioane de euro.

Citeste si:  Agricultura redevine un sector strategic în Franţa

La aceşti bani se adaugă şi cei cinci miliarde de euro care au intrat sub formă de subvenţii în economia românească. Deci rezultatele sunt de apreciat şi în acest caz nu este vorba de un merit al guvernului sau al vreunui politician, ci al oamenilor care, deşi s-au confruntat cu condiţii foarte grele, birocratice, au adus aceşti bani în România.

 

AGERPRES: În condiţiile în care absorbţia fondurilor europene, în domeniul agriculturii, este apreciată ca fiind bună, ce se mai poate face pentru a ne îmbunătăţi performanţele, mai ales că România este ţara cu cel mai mare grad de ruralizare din Uniune?

Rareş Niculescu: Pentru că am pomenit de birocraţie, aş vrea să spun că ea este în acest moment cea mai mare problemă în atragerea fondurilor europene, nu numai a celor pentru agricultură, ci a tuturor fondurilor aflate la dispoziţia României. Împreună cu colegii mei din filiala clujeană a PDL lucrăm în acest moment la un program care se numeşte ‘Omorâţi birocraţia’ şi care are ca scop reducerea cu 50 la sută a măsurilor birocratice aplicabile în ceea ce priveşte fondurile europene în viitorul buget.

Cred că acest program va fi de folos. Noi vom pune practic acest program la dispoziţia celor care se ocupă în prezent de redactarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi sperăm că vor ţine cont de propunerile noastre. Eu nu contest că şi Uniunea Europeană a dezvoltat un sistem birocratic, dar acolo unde Uniunea cere trei ştampile vine statul român şi mai cere încă cinci-şase. Am cunoscut un gospodar care a vrut să cumpere un tractor şi a avut nevoie de 56 de avize şi semnături.

Citeste si:  Bangladesh va cumpăra 250.000 de tone de grâu din Ucraina la un preţ de 297,5 dolari per tonă

Cred că este un exemplu suficient de relevant pentru amploarea birocraţiei. Aş mai menţiona schimbarea frecventă a regulilor în timpul jocului, ghidul solicitantului se schimbă de la o depunere de proiecte la alta, ceea ce îl pune pe om în imposibilitatea de a pregăti dosarul din vreme şi se cer dosare complicate, cu schiţe tehnice care costă foarte mulţi bani. Aşadar aceste reguli trebuie să rămână stabile.

În Parlamentul European am obţinut aprobarea unui amendament care prevede că orice regulă poate fi schimbată numai dacă această modificare se face cu cel puţin şase luni înainte de intrarea ei în vigoare pentru că trebuie să lăsăm oamenilor timp să se familiarizeze cu aceste cerinţe. Sper să fie un pas util pentru cei care vor să ia fonduri europene.

Nu aş trece cu vederea nici risipa care se face în anumite domenii pe seama fondurilor europene. Nu cred că e vreun secret faptul că Ministerul Fondurilor Europene a închiriat un sediu cu două milioane de euro pe an, pe care doreşte să-l achite din fonduri europene. Dar eu cred că rostul fondurilor europene nu este confortul funcţionarilor de acolo, ci trebuie să aducă beneficii pentru întreaga societate.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata