Război economic la graniţele României

  • Ucraina luptă pe frontul războiului economic

Pentru a putea înţelege miza războiului total declanşat de Moscova împotriva Kievului trebuie să trecem dincolo de perdeaua gazului metan furnizat Europei prin gazoductele ce traversează Ucraina, să încercăm să înţelegem care este miza reală a conflictului.

La finele lui 2013, datoria externă totală a Ucrainei se situa la 140 miliarde $ (80% din PIB) din care 65 miliarde $ reprezintă datoria pe termen scurt (aici intră şi cele 1.5 miliarde $ revendicate de Gazprom).

Astfel, pentru perioada 2014-2015, Ucraina are nevoie de 35 miliarde $ pentru onorarea datoriilor scadente. Cum însă de la începutul anului, reţeta fiscală s-a prăbuşit cu 60%, iar deficitul bugetar a atins 10% din PIB, o ajustare bugetară majoră este inevitabilă, ţinând cont de faptul că necesarul de finanţare al Ucrainei până în 2016 se ridică la 20 miliarde $.

Deşi se arată rezervat în ceea ce priveşte ajutarea Ucraina, FMI a acceptat în final să deblocheze un ajutor de urgenţă în valoare de 14 până la 18 miliarde $, condiţionat însă de liberalizarea preţului la gaz ceea ce înseamnă că, începând cu 1 mai, preţul gazului va creşte pentru populaţie cu 50% şi cu 40% pentru industrie începând cu 1 iulie.

Suma respectivă se adaugă miliardului de dolari oferiţi ca ajutor de urgenţă de către Japonia dar, din punctul de vedere al ucrainienilor, ajutorul venit din partea comunităţii internaţionale este irelevant.

Mai ales că există comparabilitatea cu cel oferit de Rusia pentru a bloca aderarea Ucrainei la UE, care a oferit un preţ preferenţial pentru gazul furnizat şi un ajutor de 6 miliarde $ (din care doar jumătate a fost furnizat) pentru compensarea cheltuielilor imediate ale Ucrainei.

Pe de altă parte, implicarea FMI în conflictul ruso-ucrainian poate duce la escaladarea conflictului ceea ce ridică serioase semne de întrebare legate de implementarea programului de liberalizare a economiei, negociat cu actualul executiv de la Kiev. Asta poate repune în discuţie pericolul unui “bank run” în Ucraina (similar cu cel de la finalul lui februarie) şi o accentuare a procesului de devalorizare a monedei ucrainene.

Cursul de referinţă va fi dificil de stabilizat în condiţiile în care 34% din împrumuturile existente în bilanţurile băncilor expuse pe Ucraina sau care activează în această zonă sunt liberalizate în monede străine. Această situaţie a determinat principalele bănci ruse, VTB şi Sberbannk, să-şi înceteze activitatea de creditare în Ucraina.

Chiar dacă pentru moment devalorizarea este încetinită, ea poate continua în condiţiile în care majoritatea băncilor au nevoie de susţinere imediată prin infuzie de lichidate şi de capital adiţional în lunile care urmează.

Conform celor de la Barclays, băncile comerciale au de refinanţat în acest an datorii pe termen scurt de 4,3 miliarde $ şi de rambursat 7,6 miliarde $ până la finele acestui an.

Conform surselor bancare, Banca Centrală Ucraineană (BCU) ia deja în calcul împrumuturi de stabilizare acordate pentru 5 bănci pentru evitarea procesului de fugă a capitalurilor. Numai că, şi Banca Centrală a Ucrainei este slăbită, rezervele sale scăzând, în martie la 12 miliarde $ faţă de 15 miliarde $ în februarie sau 17,8 miliarde $ înregistrate în ianuarie. (Analiştii avertizează că în eventualitatea în care se prelungeşte criza, există riscul că rezervele BCU să ajungă cel mult până la jumătatea lunii mai).

Acest peisaj economic sumbru trebuie completat de faptul că băncile ruse reprezintă 12% din sectorul bancar ucrainean, expunerea lor ridicându-se la 28 miliarde $.

Creşterea expunerii s-a realizat începând cu 2008, an din care majoritatea băncilor străine au început să-şi reducă expunerea pe Ucraina (ca şi pe alte zone periferice ale UE) pe fondul crizei financiare din zona euro. Conform statisticilor Băncii Reglementelor Internaţionale (denumită şi Banca de Decontări Internaţionale) expunerea totală a instituţiilor bancare pe Ucraina se situa, la finele trimestrului III al lui 2013, la 23 miliarde $, cele mai expuse fiind cele austriece (7,8 miliard $, cele italiene (5,2 miliarde $), cele elene (1,5 miliarde $) şi cele germane (1 miliard $).

Conform analizei celor de la Berenberg, băncile cele mai expuse sunt Raiffeisen cu un total de 3,6 miliarde euro de credite acordate şi UniCredit cu 2,5 miliarde euro (5% din valoarea contabilă tangibilă la trimestrul III al lui 2013). De asemenea, câteva bănci franceze sunt considerate a fi solid implementate în Ucraina (BNP Paribas, via UkrSibbank şi Crédit Agricole) dar acestea şi-au restructurat considerabil activitatea începând cu 2009.

Turbulenţele din sistemul bancar ucrainean pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia i-au determinat pe cei de la Fitch şi Moody’s să atragă atenţia asupra riscului real ca Ucraina să intre în recesiune ceea ce implică continuarea procesului de devalorizare a monedei naţionale şi creşterea riscurilor pentru băncile expuse la această ţară. De altfel, oficialităţile de la Kiev se aşteaptă ca în acest an ca activitatea economică să se contracte cu 3%.

Loading...
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.