Chiar şi un război nuclear regional ar avea efecte catastrofale asupra întregii planete

Conform simulărilor, un astfel de război ar duce la o scădere bruscă a mediei temperaturilor globale cu 1,5 grade Celsius — cel mai scăzut nivel al temperaturii medii globale din ultimul mileniu. În anumite zone, temperaturile vor scădea substanţial mai mult — în zone întinse din America de Nord, Asia, Europa şi Orientul Mijlociu s-ar înregistra ierni în care temperatura ar fi mai scăzută cu 2,5 — 6 grade Celsius şi respectiv veri cu între 1 şi 4 grade Celsius mai răcoroase. Scăderea temperaturilor va conduce la producerea de îngheţ pe suprafeţe întinse, în perioada de iarnă şi va reduce sezonul agricol cu 10 până la 40 de zile, anual, timp de mai mulţi ani.

Cenuşa care a absorbit căldura solară va avea şi efectul de a supraîncălzi stratul atmosferic superior, stratosfera, accelerând o serie de reacţii chimice care vor avea drept rezultat distrugerea stratului de ozon. În aceste condiţii, niveluri ridicate de radiaţii ultraviolete vor ajunge pe Pământ — în timpul verilor se va înregistra o creştere a nivelului de radiaţii ultraviolete între 30% şi 80% la latitudini medii, nivel al radiaţiilor care afectează atât sănătatea umană cât şi agricultura şi întregi ecosisteme, atât acvatice cât şi terestre.

Citeste si:  China şi sancţiunile împotriva Iranului: interese economice dar şi o componentă geopolitică hotărâtoare

Conform modelelor computerizate folosite de cercetători, temperaturile mai scăzute vor reduce nivelul global al precipitaţiilor cu aproximativ 10%. În acest context vor izbucni numeroase incendii de pădure şi vegetaţie în regiuni precum Amazon, incendii care vor ridica şi mai multă cenuşă şi fum în atmosferă.

„Una peste alta, toate acestea vor afecta serios producţia alimentară şi toate ecosistemele”, conform lui Mills.

Alte studii realizate anterior estimau că temperaturile globale vor reveni la valorile dinaintea atacurilor nucleare după aproximativ 10 ani, însă conform acestui ultim studiu, perioada de răcire a climei terestre s-ar prelungi vreme de cel puţin 25 de ani. Doi factori majori ar conduce la prelungirea acestei perioade de răcire — o extindere a suprafeţelor acoperite de gheaţă de la poli, suprafeţe care ar reflecta mai multă lumină solară înapoi în spaţiu, condiţii în care temperatura apei oceanelor până la adâncimea de 100 de metri ar scădea foarte mult şi s-ar reîncălzi foarte încet, gradual.

Citeste si:  În funcţie de continentul pe care trăiesc, oamenii răspund diferit la întrebarea: Care este principala ameninţare la adresa omenirii?

Concluziile acestei simulări realizate cu cele mai bune mijloace tehnice din prezent „indică faptul că se poate ajunge la o foamete postnucleară mondială chiar şi dacă se folosesc doar 100 dintre armele nucleare cu cea mai slabă capacitate. În prezent, în întreaga lume se află aproximativ 17.000 de arme nucleare, majoritatea cărora sunt mult mai puternice decât cele 100 folosite în simulare. Acest lucru ne face să ne întrebăm, inevitabil, de ce mai există încă acest arsenal şi cărui scop îi foloseşte el?”, a încheiat Michael Mills.

Citeste si:  Care sunt taxele de şcolarizare la universităţile ieşene

Acest studiu este prezentat pe larg în ultimul număr al revistei Earth’s Future. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata