Răzvan Cotovelea (MSI): Orice politică fiscală nouă trebuie să fie foarte bine justificată

Ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, nu exclude introducerea de noi facilităţi fiscale pentru sectorul IT „dacă spaţiul bugetar va permite” şi numai în baza unor studii de impact.

Șeful MSI a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, despre politicile ministerului în 2014, stadiul privatizării companiei Poşta Română, elaborarea unui pachet legislativ privind securitatea cibernetică, dar şi despre absorbţia fondurilor europene.

AGERPRES: Aţi preluat de curând mandatul de ministru pentru Societatea Informaţională. Care sunt politicile ministerului pentru 2014?

Răzvan Cotovelea: O prioritate deosebită pentru cei care ne ocupăm de acest sector important ar sta, practic, pe trei piloni importanţi. Primul se referă la planificarea, prioritizarea şi stabilirea investiţiilor strategice, care vor fi realizate cu fonduri europene din programul financiar 2014 — 2020. Acest element este de o importanţă crucială pentru România.

Avem peste 40 de miliarde de euro care vor intra în economia românească şi care vor trebui să accelereze dezvoltarea socio-economică, dar şi coeziunea economică şi socială. Având în vedere liniile directoare stabilite de Comisia Europeană, Agenda Digitală Europa 2020, sectorul nostru — societatea informaţională — devine unul important, determinant şi strategic. Modul în care noi concepem, elaborăm principiile şi politicile sub-sectoriale reprezintă un element — cheie pentru reuşita acordului de parteneriat. Estimăm din această perspectivă o sumă cât mai importantă pentru acest domeniu.

Al doilea pilon este acela care ţine de implementarea şi finalizarea proiectelor lansate de Guvern în ultima perioadă. Este o obligaţie pentru noi să încercăm să obţinem maximum din ceea ce s-a gândit ca şi intervenţii publice, proiecte de infrastructură critică IT, proiecte din zona adiacentă, e-Sănătate, e-Guvernare, e-Educaţie. Toate trebuie să meargă într-un firesc normal şi nu într-o abordare politicianistă, ca la schimbarea unei linii de guvernare toate proiectele începute să fie oprite. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple în România, nici în domeniul nostru şi în niciun în alt sector. Avem în acest context istoria fără de sfârşit a proiectelor privind autostrăzile.

Al treilea pilon ţine de dezvoltarea strategiilor sectoriale definite împreună cu miniştrii din alte domenii. Indiferent cât ar face Uniunea Europeană pentru România, este obligatoriu şi necesar ca orice stat membru să vină cu un set propriu de politici şi intervenţii publice pentru ca, împreună, să existe un ‘mixtum compozitum’ de politici finanţate de Uniunea Europeană, dar şi cele finanţate pentru interesul naţional şi care nu sunt parte a unei legislaţii europene obligatorii pentru toate statele membre.

Citeste si:  Declaraţia liderilor statelor din zona euro privind consolidarea disciplinei bugetare

Nu vă ascund faptul că Legea securităţii cibernetice începe, încet-încet, să prindă contur. În ce sens? Nu există legislaţie europeană care să impună tuturor statelor membre o abordare egală. Nu există nicio foarte mare experienţă în Europa în acest domeniu. Există, însă, un stat care are o istorie foarte solidă şi cu nişte instituţii care au dezvoltat foarte mult acest concept — şi mă refer la SUA, iar după alegerile europarlamentare, după ce grupurile politice se vor stabili în Parlamentul European, există discuţii extrem de serioase ca o asemenea dezbatere şi o legislaţie europeană să vină şi din partea comunitară spre noile state membre.

Noi credem că nu este nevoie să aşteptăm constituirea noilor grupuri parlamentare, ci trebuie să începem de pe acum cu toate instituţiile din spectrul naţional să vedem care sunt obligaţiile şi nevoile pentru un asemenea pachet legislativ. Evident că voi milita pentru susţinerea şi menţinerea tuturor ‘de facto’ şi ‘de jure’ a libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Sunt foarte multe discuţii, la nivel mondial european şi la nivel nivel mondial, că este un prin pas în a limita aceste drepturi. Nici vorbă de aşa ceva. Aş fi ultimul care să susţin, chiar din poziţia aceasta onorantă de ministru pentru Societatea Informaţională, un asemenea demers.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre absorbţia fondurilor europene în acest domeniu? Care sunt ţintele pentru anul 2014?

Răzvan Cotovelea: În primul rând, aş menţiona nevoia de a finaliza proiectele finanţate de UE în mecanismul 2007 — 2013. Aici vorbim de foarte multe proiecte care au fost aprobate în perioada 2012 — 2014 şi subliniez că avem în continuare proiecte declarate eligibile, dar fără finanţare. În funcţie de decizia Guvernului, eu voi pleda pentru o realocare financiară. Este posibil ca în perioada imediat următoare să avem o realocare de fonduri şi noi proiecte să fie finanţate în contextul actual.

Rata de absorbţie, dacă este să ne referim numai la societatea informaţională, depăşeşte limita alocării. Avem o supra-contractare, undeva poziţionată la 106 procente, dar evident că plăţile efective nu pot fi la acelaşi nivel, pentru că există o ritmicitate, un anumit parcurs obligatoriu până la rambursarea din partea Executivului de la Bruxelles. Este important de menţionat faptul că avem cele mai mici corecţii financiare din toate programele. Avem, în acest moment, o capacitate de absorbţie în eventualitatea unei realocări de câteva zeci de milioane de euro.

Citeste si:  Ieşirea din criză a României va fi mai dificilă decât ne închipuim

Mai mult decât atât, sectorul IT&C a beneficiat, prin această infuzie de fonduri europene şi de fonduri bugetare, de o stimulare a dezvoltării nu numai în ideea unui import de tehnologie, dotare cu aparatură infrastructură de tehnică de calcul sau servicii, ci discutăm şi de o infuzie de capital care se reflectă în zona de cercetare — dezvoltare. Observăm, de asemenea, extinderea internetului în zonele rurale, să spunem neinteresante pentru piaţa de comunicaţii şi aici este intervenţia noastră. Este bine ştiut proiectul RONET şi cel complementar de la Ministerul Agriculturii. Nu în ultimul rând, este o obligaţie să învăţăm ce nu a mers bine, pentru a evita această situaţie pe următorul exerciţiu financiar.

AGERPRES: Aveţi concret nişte cifre? Ce sume au fost atrase şi ce proiecte eligibile mai sunt în aşteptare?

Răzvan Cotovelea: Din ultima raportare, vă pot spune că, în perioada iunie 2012 — ianuarie 2014, au fost semnate 1.164 de contracte de finanţare, care ating o zonă financiară nerambursabilă de 1,322 milioane de lei şi, aşa cum vă spuneam, ajungem la un grad de supra-contractare de 106,59%. De asemenea, vorbim despre proiecte eligibile nefinanţate, la Registrul Agricol — 33 de proiecte, e-Guvernare — 11 proiecte, e-Sănătate — 13, e-Educaţie — două. În total, sunt 59 de proiecte de o sumă aproximativă de 400 milioane de euro. Nu avem nici o constrângere în a finaliza anul acesta proiectele. Conform regulamentului european, avem obligaţia ca, până la finalul anului viitor, aceste proiecte să fie finalizate, efectuate plăţile din sistemul naţional de plată şi, după aceea, cererile de la Bruxelles.

AGERPRES: Vă gândiţi şi la alte facilităţi fiscale pentru sectorul IT, în afară de scutirea de impozitul pe venit, menite să stimuleze industria românească şi să atragă investiţii în domeniu?

Răzvan Cotovelea: Eu unul personal da. Am avut o primă discuţie extrem de scurtă cu ministrul Finanţelor. O să încercăm să vedem care este spaţiul bugetar care ne va permite pentru viitor o astfel de politică. Dacă vor fi nişte intervenţii în acest sens, sperăm să fie pe termen mediu, cel puţin, pentru a-şi putea produce efectele. Această facilitate de foarte bun augur care a fost luată pentru specialiştii implicaţi în producţia de software, scutiţi de anumite taxe şi impozite, a fost o decizie luată acum zece ani. Evident că a fost necesar un timp suficient de mare, astfel încât ea să-şi producă efectele, iar efectele să fie consolidate pe piaţă.

Citeste si:  Năstase: Severin trebuie să ia singur decizia de a demisiona din PE; solicitarea DNA formal este corectă

O a doua măsură lăudabilă a fost aceea de susţinere în mod continuu a sectorului IT&C, astfel încât România este acum în plutonul fruntaş pentru tot ce înseamnă producţia şi sectorul IT&C din Europa. Lucrurile acestea nu trebuie să se oprească aici. Cred că, prin aceste modalităţi de exprimare a guvernanţei, este obligaţia noastră să sprijinim acest sector care s-a dovedit până acum, din statistici şi date oficiale publicate, ca fiind unul extrem de competitiv, extrem de performant şi care, pe termen lung, poate asigura dezvoltarea economiei româneşti şi creşterea competitivităţii acesteia.

AGERPRES: Puteţi oferi mai multe detalii?

Răzvan Cotovelea: Nu ar fi corect în acest moment, fiind, deocamdată, doar discuţii de principiu, dar pot fi anumite intervenţii. De asemenea, vreau să vă spun, şi pe bună dreptate, Ministerul Finanţelor doreşte ca orice politică fiscală nouă în orice sector să fie foarte bine exprimată, justificată. Dacă ar fi, de exemplu, cazul ca impozitul pe dividende sau impozitul în alte zone din lanţul economic să fie modificat, va trebui în primul rând să avem nişte studii de impact. Nu putem merge şi reduce cu un procent sau două procente orice taxă sau orice impozit.

Trebuie să avem un studiu foarte clar şi să vizăm pe termen mediu sau lung ce anume dorim să dezvoltăm. Dacă este vorba doar de stimularea investiţiilor străine, cum este cazul companiei Huawei, des mediatizată în ultima perioadă, este o abordare foarte simplă. În momentul în care mergem şi cu modificarea pachetului fiscal, este o discuţie care trebuie pregătită, elaborată, consultat mediul de afaceri, consultată opinia publică şi, ulterior, mers şi luată o decizie. Nu sunt genul de manager care să ia o decizie şi apoi să vadă ce efecte are.

Traiectul meu profesional m-a învăţat că este mult mai eficient să planificăm intervenţiile pe care vrem să le realizăm şi, ulterior, să luăm o decizie.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close