Mănăstirile şi bisericile de lemn – oază de spiritualitate pentru vasluieni

51

Schitul Pârveşti

Bisericile şi mănăstirile din judeţul Vaslui reprezintă un veritabil tezaur al acestor locuri şi se pot înscrie în galeria naţională de monumente preţioase.

Judeţul Vaslui păstrează zeci de biserici de lemn, care prezintă o vechime şi valoare arhitecturală deosebite, 55 fiind incluse în Lista monumentelor istorice, iar 15 dintre acestea sunt clasate ca monumente de categorie A, cu valoare naţională şi universală.

”Bisericile de lemn din judeţul Vaslui sunt specifice acestei zone prin tehnica de execuţie, prin sistemul constructiv, dar şi prin detaliile decorative. De asemenea, acestea sunt mărturii ale ctitorilor, ale măiestriei meşterilor, ale oamenilor din trecut care au slujit în ele sau le-au îngrijit, reflectând astfel memoria locală”, a declarat Corina Ursache, director executiv al Direcţiei pentru Cultură Vaslui.

Autorităţile judeţene doresc includerea bisericilor şi mănăstirilor într-un circuit turistic, însă proiectul nu s-a materializat din cauza lipsei banilor.

Multe dintre bisericile de lemn necesită lucrări de conservare şi reabilitare, pentru care nu există resurse, dar specialiştii susţin că este foarte important ca ele să fie, totuşi, cunoscute şi vizitate de oamenii simpli, dar mai ales protejate pe cât se poate de vasluieni.

Citeste si:  Cum sa alegeti bijuteriile pentru un copil

* Schitul Pârveşti — întemeiat la 1666 de vornicul de poartă Apostol Talpeş şi nepoţii săi, Ioan şi Simion Popescu, postelnici de Bilahoi — a fost reclădit în 1816-1820 de către monahul Nicodim Popescu, urmaş al ctitorilor, împreună cu serdarul Gh. Cociu şi Ioan Nedelcu.

Ansamblul cuprinde două construcţii de lemn, Biserica ”Sf. Nicolae” şi turnul clopotniţă. Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” a Mănăstirii Pârveşti este construită din bârne de stejar, prinse în ”cheotoare dreaptă”, pe temelie de piatră de râu şi tălpoaie de lemn. Temelia iniţială a fost tencuită şi transformată în soclu care a fost supraînălţat. Privită în ansamblu, biserica din Pârveşti este o construcţie masivă, cu pereţi înalţi, cu acoperişul din şindrilă. Cele trei turle au pereţii căptuşiţi cu şindrilă, iar acoperişurile cu tablă în solzi. Ancadramentele ferestrelor şi ale uşii de la intrare sunt neornamentate.

Citeste si:  De 8 Martie, Richard Clayderman şi Gheorghe Zamfir concertează la Sala Polivalentă din Craiova

Sistemul de boltire a bisericii este unitar, cu turle octogonale, amplasate pe pronaos, naos, altar. Uşa masivă de stejar de la intrarea în pronaos are feroneria lucrată în atelier meşteşugăresc local. Biserica păstrează icoane şi mobilier de epocă din lemn de tei, sculptat şi pictat în tehnica ulei.

Catapeteasma a fost pictată în manieră bizantină, fiind mai veche decât icoanele din biserică. Colonete cu capiteluri sculptate cu volute şi frunze de acant despart iconostasul în registre verticale.

Turnul clopotniţă al Mănăstirii Pârveşti, construit în 1820 în partea de vest a incintei, este construit din bârne de stejar, încheiate în ”cheotoare dreaptă”, pe soclu de piatră. Are scară interioară de lemn şi acoperiş piramidal din şindrilă. În vârful acoperişului se află o cruce metalică lucrată artistic la baza căreia se află semiluna turcească, soarele bizantin, suliţa şi iataganul turcesc, toate simbolizând triumful creştinismului.

Citeste si:  Teodorovici: România a făcut o mulţime de greşeli în punerea în aplicare a fondurilor UE, până în 2012

”Biserica a suferit în timp mai multe intervenţii, cum ar fi închiderea pridvorului şi adăugarea unei centuri de beton de jur împrejurul bisericii (1974). În momentul de faţă, biserica se află într-o stare precară de conservare: tălpile din lemn de stejar ale fundaţiilor sunt putrezite; pardoseala de lemn este putredă; învelitoarea de şindrilă este degradată. Monumentul a fost supus unor tasări inegale, fapt care a dus la înclinarea elementelor de structură verticală şi la dislocări de elemente, fiindu-i afectat sistemul de rezistenţă. Biserica fostului schit de la Pârveşti este frumos prezentată de Dorinel Ichim în lucrarea ‘Biserici de lemn din Eparhia Huşilor’ drept înaltă şi semeaţă, cu trei turle, alături de clopotniţa supraetajată, reprezentând una dintre cele mai măreţe construcţii de lemn ale genului arhitecturii populare din Moldova Centrală”, a declarat Corina Ursache.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata