Muzeele ţării: Muzeul Judeţean ”Ştefan cel Mare” Vaslui

Unul dintre cele mai importante obiective turistice din Moldova, Muzeul Judeţean ”Ştefan cel Mare” este principalul muzeu din municipiul Vaslui.

Adăpostit într-o clădire construită în perioada 1972-1973, de pe Str. Piaţa Independenţei, nr.1, muzeul are un profil mixt acoperind aria istorică şi etnografică.

Secţiile prezentate aici sunt: Istorie veche şi arheologie (ceramica Cucuteni, tezaurul medieval Schinetea), Istorie medievală, Istorie modernă şi contemporană, Cultură şi civilizaţie, Tezaur — Numismatică — Medalistică, Etnografie şi artă populară, Artă contemporană. Se remarcă colecţiile Emil Racoviţă, Florica şi Dumitru Bagdasar, Constantin Teodorescu, Constantin Tănase.

Muzeul a fost înfiinţat la 18 octombrie 1947 prin dispoziţia Consiliului Popular al judeţului Vaslui, primul director al instituţiei fiind muzeograful Constantin Popescu. În acelaşi an a fost realizată tematica pentru expoziţia de bază a muzeului cu sprijinul muzeografilor Rică Popescu, Ionel Bauman şi Ioan Mancaş.

Deschiderea muzeului a avut loc la 27 septembrie 1975, în prezenţa specialiştilor din centrele universitare Iaşi şi Bucureşti, a directorilor muzeelor din Moldova şi a autorităţilor locale şi judeţene, fiind apreciat la acea dată ca cel mai tânăr muzeu al ţării.

Principala secţie a muzeului este cea de Istorie Veche şi Arheologie deţinând un număr impresionant de piese valoroase, peste 18.000, de la monede până la obiecte de podoabă din argint. Secţia reuşeşte să contureze foarte bine perioada epocilor străveche, veche şi medievală a istoriei poporului român. Patrimoniul acestei secţii s-a îmbogăţit continuu datorită săpăturilor arheologice întreprinse de specialiştii muzeului, dar şi descoperirilor întâmplătoare.

Dintre cele mai reprezentative piese expuse aici amintim obiectele şi monedele de argint descoperite la Bălţaţi în secolul XVI şi la Schinetea în secolul XV.

Epoca pietrei este reprezentată printr-o serie diversificată de obiecte, dintre care o importanţă majoră o au: nucleele din silex, gratoarele şi străpungătoarele de la Măluşteni sau Bălteni; ceramica, uneltele şi, mai ales, grupurile statuare antropomorfe si zoomorfe de la Dumeşti, Schinetea, Blăgeşti, Huşi, Drăgeşti, Pojorani, Bogdăneşti, dar şi obiectele de podoabă şi de cult de la Albeşti, Adjudul Vechi sau Deleni.

Epoca metalelor este reprezentată de descoperirile de la Poieneşti, Fedeşti, Epureni, şi mai ales Buneşti-Avereşti, şi cuprinde obiecte de podoabă, monede, ceramică şi unelte carpice, bastanice şi getice. Între acestea se remarcă verigile, diadema, bijuteriile din aur şi mărgelele din pastă de sticlă (tezaurul de la Buneşti-Avereşti). Nu pot fi trecute cu vederea descoperirile din epoca Bronzului de la Gârceni, Tăcuta, Puieşti, Lipovăţ, Bogdana, Arsura, Duda, Pungeşti sau Vaslui unde, s-au găsit depozite de obiecte din bronz, topoare, sceptre din gresie şi obiecte de podoabă.

Loading...
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.