Biserica Sfântul Anton – Curtea Veche din Bucureşti

22

Biserica Sfântul Anton, aflată astăzi în centrul istoric al Bucureştiului, a fost construită pe locul alteia mai vechi, din lemn, şi a servit drept capelă pentru Curtea Domnească.

Biserica este cel mai vechi lăcaş de cult din Bucureşti, care păstrează forma originală. La început în biserică avea loc „ungerea cu mir” a noilor domnitori.

Din datele istoricilor, se pare că Biserica de la Curtea Veche este o ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, de la 1559. Cu toate că există unele diferențe de opinii, aceştia au luat ca reper de bază pisania pusă de Ștefan Cantacuzino deasupra uşii de la intrare, pisanie care a înlocuit vechea inscripție din secolul al XVI-lea şi în care stă scris: „Această sfântă şi dumnezeiască biserică, unde să cinsteşte hramul Blagoveştenia preaslăvitii Născătoarii de Dumnezeu şi pururea Fecioarii Mariei, din temelia ei iaste zidită de bătrânul Mircea vodă şi în urmă de fiiu-său, Pătraşco vodă, cu frații săi, Radul şi Mircea cel Tânăr, o au înfrumusețat şi o au zugrăvit”.
ures

Citeste si:  Graniţa din Dobrogea, inaccesibilă, cea bulgaro-elenă deschisă

Mircea Vodă din pisanie este, potrivit celor mai mulți dintre istorici, Mircea Ciobanul, care a domnit, prima oară, între anii 1545-1553 şi, a doua oară, între 1558-1559, în scaun urmându-i fiul, Petru cel Tânăr (1559-1568). Aşadar, biserica a fost zidită de Mircea Ciobanul, în a doua domnie, fiind terminată şi zugrăvită de urmaşul său, Petru cel Tânăr.

Sunt şi alte surse care îl socotesc pe domnul Țării Româneşti Mircea cel Bătrân (1386-1418), ctitor al lăcaşului, potrivit site-ului oficial al bisericii. În „Istoria Țării Româneşti” a lui Mihai Cantacuzino se spune că „Mircea cel Bătrân a întemeiat-a’. De asemenea, Gheorghe Șincai afirma că pe peretele ctitorilor bisericii de la Curtea Veche se aflau zugrăviți trei prinți cu numele Mircea. Unul era desigur Mircea Ciobanul, al doilea înfățişa pe fiul său Mircea, întrucât înfrumusețase şi zugrăvise ctitoria părintească. Cel de-al treilea îl înfățişa pe Mircea cel Bătrân. Azi în biserică se află numai chipul lui Mircea Ciobanul şi al lui Ștefan Cantacuzino, de la care s-a păstrat actuala pisanie.

Citeste si:  Cod Portocaliu de caniculă în 10 judeţe din vestul şi estul ţării
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata