Pantaloni fabricaţi în judeţul Covasna – în magazinele de lux din Europa

Câteva milioane de perechi de pantaloni sunt croite şi cusute anual în fabricile de confecţii din judeţul Covasna, zonă recunoscută ca ”Valea pantalonilor”.

Majoritatea fabricilor au capital străin şi sunt profilate pe pantaloni bărbăteşti, de cea mai bună calitate — nu se răresc, nu fac ”genunchi” şi nu trebuie călcaţi.

Marfa pleacă aproape în exclusivitate la export şi ajunge în magazinele de lux din Vestul Europei, unde se vinde la preţuri piperate. O pereche de pantaloni căreia i s-a lipit o etichetă de firmă costă chiar şi 200 de euro, adică aproape cât salariul mediu lunar al unei muncitoare dintr-o fabrică de confecţii din judeţul Covasna.

”Imperiul” pantalonilor a început să se ridice în primul deceniu de după 1989 şi a compensat în parte închiderea fostelor întreprinderi de stat, intrate în faliment după privatizare, care a lăsat mii de oameni fără locuri de muncă.

Citeste si:  BNR: Piaţa este departe de a fi optimizată din punct de vedere al lichidităţii

Printre primii investitori străini veniţi în judeţul Covasna s-a numărat germanul Dietrich Bock, care a început cu o comandă pentru Hugo Boss. A venit, după cum spunea, din raţiuni economice, mai exact pentru că în Germania forţa de muncă e mai scumpă. Apoi au venit şi alţii, din aceleaşi considerente — forţă de muncă ieftină şi calificată.

Covasna trăieşte de mai bine de 20 de ani de pe urma acestor fabrici de pantaloni, iar vocile care au prefigurat un viitor sumbru economiei covăsnene, spunând că ”Valea pantalonilor” s-ar putea transforma într-o ”vale a plângerii” după intrarea în Uniunea Europeană, dacă fabricile de confecţii se vor muta în alte ţări cu forţă de muncă mai ieftină, par să se fi înşelat. Cel puţin deocamdată.

Citeste si:  Fabricile de confecţii din Botoşani lucrează pentru cele mai mari case de modă internaţionale

Și la ora actuală cea mai rapidă cale să-ţi găseşti un loc de muncă în judeţul Covasna e să lucrezi la ”pantalonari”.

„Valea pantalonilor” oferă zilnic zeci de locuri de muncă în domeniul confecţiilor textile, în special pentru femei. Dacă baţi la uşa Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă din Sfântu Gheorghe afli că aproape jumătate dintre locurile de muncă vacante sunt în domeniul industriei uşoare, prin urmare oricine se poate angaja dacă ştie să manevreze o maşină de cusut şi să se mulţumească cu un salariu minim pe economie.

Citeste si:  Oros: Producţia medie este de 2,9 tone pe hectar, în scădere cu 40%

*** O analiză postprivatizare relevă că majoritatea întreprinderilor de stat din judeţul Covasna trecute în portofoliul unor firme private fie au dat faliment, fie au fost lăsate în paragină. Ultima redută, Fabrica de Țigarete din Sfântu Gheorghe, cu o tradiţie de peste 110 ani, a fost închisă în 2011. Aşa au dispărut de pe piaţă două branduri româneşti — ”Carpaţii” şi ”Snagovul” de Sfântu Gheorghe. Fabrica, veche de peste 110 ani, e pustie acum, asemenea altor fabrici închise după privatizare.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata