Economistul-şef al BNR consideră puţin probabilă intrarea României în zona euro în următorii 10 ani

Economistul-şef al Băncii Naţionale a României/ BNR/, Valentin Lazea, apreciază că România are nevoie de cel puţin 9-10 ani pentru a ajunge la un nivel al PIB-ului /locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare de 60% din media UE, fără de care este puţin probabil să fie primită în zona euro.

‘La sfârşitul anului trecut, PIB/ locuitor în România ajustat la paritatea puterii de cumpărare era de 50% din media UE.Țările cele mai sărace care au fost primite până în prezent în zona euro au fost Estonia, în 2011, cu un PIB-locuitor ajustat de 66% din media UE şi Letonia în 2014, cu un PIB/ locuitor ajustat de 60% din media UE. Este puţin probabil ca zona euro să-şi deschidă porţile unui stat-candidat având un PIB/locuitor mai mic decât nivelurile amintite, deoarece ar însemna să îşi creeze probleme şi să creeze probleme şi statului respectiv’, a afirmat Lazea, care a precizat că acestea sunt opiniile sale şi nu angajează BNR.

Citeste si:  Şcolile din Capitală şi mai multe judeţe rămân închise şi marţi

Pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB pe locuitor ajustat, a arătat Lazea, România ar trebui să crească timp de nouă-zece ani cu 2 puncte procentuale mai mult decât media europeană.

De exemplu, atunci când UE îşi va relua ritmul mediu de creştere de 1,5% pe an, România va trebui să crească sustenabil cu minim 3,5% pe an.

Problema, a adăugat Lazea, este aceea că PIB-ul potenţial al României în condiţiile actuale, aşa cum este determinat de factorii obiectivi care îl compun (capital, forţă de muncă, productivitatea totală a factorilor) este de circa 2% pe an.

Citeste si:  Europa Centrală şi de Est: numărul insolvenţelor a crescut cu 5%

PIB-ul efectiv poate varia cu +/—1% faţă de PIB potenţial, în funcţie de anul agricol mai bun sau mai slab. Politicile nominale (monetare, fiscală) pot stimula doar temporar o creştere a PIB peste potenţial. Pentru o creştere sustenabilă, de durată, este nevoie de politici în sfera reală a economiei, care să potenţeze cei trei factori de producţie — capital, forţă de muncă, productivitate, a explicat Lazea.

Înainte de criză, România avea un potenţial de creştere a PIB de 5% pe an, care s-a redus la 2% după criză, din cauza reducerii semnificative a investiţiilor străine directe, a scăderii numărului populaţiei apte de muncă, precum şi creşterii modeste a productivităţii.

Economia a trebuit să se ajusteze la intrări de investiţii medii anuale cu 5 miliarde de euro mai mici în 2009-2013 faţă de 2004-2008. O modalitate de a compensa acest handicap ar fi fost atragerea în totalitate a fondurilor europene, dar de abia în 2013 intrările nete de fonduri europene au atins 4 miliarde euro. Forţă de muncă s-a diminuat semnificativ în acelaşi interval, ca urmare a intrărilor mai mici ale tinerilor care au împlinit 18 ani (253.000 pe an faţă de 364.000 pe an), consecinţă a scăderii natalităţii după Revoluţie.

Citeste si:  Fabrica de perdele din Paşcani începe să aibă datorii la stat

Nici la productivitatea factorilor — energointensitate, plăti electronice, calitatea învăţământului — România nu stă mai bine, a precizat Lazea.

În opinia lui Lazea, soluţiile ar fi creşterea absorbţiei fondurilor europene, stimularea rămânerii în cadrul forţei de muncă a persoanelor din categoria de vârstă 65-74 de ani, care sunt capabile şi dornice să muncească, şi investiţiile în învăţământ. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
1 Comentariu
  1. Gigel spune

    Adica pana iese domnul Lazea la pensie si tot asa . Cei din BNR n-au niciun inters sa adoptam euro . In acel moment , adio posturi grase pentru ca BNR va fi doar o ghereta cu doi paznici .

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata