Comisia de cultură a PE a votat pentru facilitarea restituirii bunurilor de patrimoniu naţio

Comisia pentru cultură și educaţie a Parlamentului European a aprobat joi, cu 14 voturi pentru și unul împotrivă, un acord informal cu guvernele privind revizuirea legislaţiei UE referitoare la facilitarea restituirii bunurilor din patrimoniul naţional. Mai multe state membre ale UE, cum sunt Italia, Polonia, Franţa, Germania, dar și România, au suferit furturi grave și exporturi ilegale de bunuri de patrimoniu cultural de la crearea pieţei unice europene, potrivit site-ului Parlamentului European.

Raportul urmează să fie votat de plenul PE la 16 aprilie și va trebui să primească aprobarea Consiliului pentru a intra în vigoare.

Potrivit acestuia, orice obiect care este clasificat de către legislaţia naţională a unui stat membru ca fiind patrimoniu naţional și care a părăsit ilegal teritoriul după 1993 ar putea fi recuperat de acum înainte prin intermediul unei proceduri de returnare mai flexibile.

Citeste si:  Adrian Cuculis, dezvăluiri surprinzătoare: „CJUE da posibilitatea anularii dobanzii contractuale”

Pentru a permite repatrierea unui număr cât mai mare de obiecte, toate limitele de vârstă și valoare financiară au fost șterse din noul text.

Autorităţile naţionale vor avea la dispoziţie 6 luni (anterior 2 luni), pentru a stabili dacă un obiect găsit într-un alt stat membru constituie un obiect cultural clasificat, scos ilegal de pe teritoriul sau, și pot depune cerere de restituire în termen de 3 ani (până în prezent termenul fiind de un an).

O persoană care deţine un obiect cultural revendicat de către un stat membru al Uniunii Europene ar trebui să dovedească faptul că, la achiziţia obiectului, a luat toate măsurile necesare pentru a se asigura că acesta a provenit de la o sursă legală. Astfel, vor fi luate în considerare condiţiile de achiziţie, permisele de ieșire necesare și consultarea registrelor de obiecte culturale furate. În cazul în care posesorul nu poate furniza astfel de dovezi, nu mai este necesar ca statul reclamant să-l compenseze sau să-l plătească.

Citeste si:  Guvernul și-a dat acordul în proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră

Potrivit statisticilor Comisiei Europene, anual sunt comise aproximativ 8.000 de infracţiuni împotriva patrimoniului naţional și aproximativ 40.000 de obiecte culturale din patrimoniu părăsesc ilegal teritoriul unui stat UE.

Pe plan internaţional, bunurile culturale se află pe locul trei în clasamentul produselor de contrabandă, după droguri și arme, conform statisticilor UNESCO și ONU.

„Este evident că această legislaţie nu funcţionează. Dar trebuie să o punem în context. Directiva din 1993 a fost adoptată în momentul abolirii frontierelor interne ale UE și dorea protejarea obiectelor de patrimoniu prestigioase și importante. Una din principalele probleme este anexa directivei actuale care face o listă a bunurilor supuse procedurilor de restituire. Acest lucru înseamnă că statele membre nu aveau libertatea de a decide ce obiecte sunt importante pentru patrimoniul lor cultural sau pot fi considerate comori naţionale. Am decis să eliminăm anexa. Cealaltă problemă ţine de vârsta și valoarea financiară, în special pentru obiectele care fac adeseori subiectul traficului, precum picturile. Procedura de restituire se putea aplica doar picturilor scumpe. Acest lucru nu prea are logică, deoarece fiecare stat trebuie să poată decide ce este important pentru patrimoniul său naţional, așa cum este scris în tratate”, a precizat raportoarea Marie-Christine Vergiat, conform site-ului PE. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata