Pentru cei care fac ”efort fizic” mult pentru atleţi, pentru toţi cei care folosesc corpul fizic mai mult decât creierul, dieta ”sănătoasă” are alte particularităţi.
La micul dejun şi prânz se recomandă vegetale cu proteine (fără carbohidraţi tip grâne fără gluten, orez, paste din orez sau porumb sau cartofi).
De exemplu la micul dejun un pahar de suc de fructe şi legume proaspăt stoarse (250-300 ml) şi după 10-15 minute o omletă cu o salată imensă sau cu multe vegetale alături. Sau o salată de roşii imensă cu puţină brânză de capră/oaie în ea. Sau o bucată de peşte cu multe legume alături.
La prânz din nou, 1-2 pahare cu suc proaspăt stors de portocală sau o limonadă, urmat la 10-15 minute de o friptură cu legume alături şi cu o salată imensă sau multe vegetale (precum la restaurantul turcesc friptura cu salata de varză, morcov ras şi pătrunjel mult dar FĂRĂ orez sau pâine).
La masa de seară se poate consuma ceva tip orez, mămăligă, cartof, paste de orez, hrişcă sau produse de năut, fasole, mazăre, linte sau soia alături de legume gătite, legume la abur, mâncare de legume, salate etc. Seara este bine să nu se consume proteine animale (carne, ou sau brânză), pentru a nu îngreuna somnul. Preferaţi-le pe cele vegetale există suficient de multe!
Între mese multe lichide în special apă şi ceaiuri.
Orice persoană poate avea perioade când are nevoie de o dietă ”mai consistentă” (pentru efort fizic, sau pentru perioade de oboseală, pentru perioade când se află în social) şi perioade de diete mai uşoare în caz de efort intelectual sau perioade de diete de detoxifiere.
Toate variantele de diete pot alterna în cursul unui an în diferite anotimpuri sau în zile diferite. Pentru cei care doresc ”dulciuri” (cei care consumă zilnic sucurile proaspăt stoarse de fructe şi legume NU MAI SIMT NEVOIA DE DULCIURI) se poate folosi mierea şi se pot face multe produse cu miere, seminţe şi fructe uscate precum şi ”dulciuri” cu făină de orez sau făină de năut.
Pentru perioada de ”post ortodox” poate fi adoptată o dietă ”de detoxifiere” dacă persoana reuşeşte să o ţină (cu fructe fructe/legume sau post cu apă). Sau o dietă vegan/vegetariană ECHILIBRATĂ FĂRĂ GLUTEN!
Amestecurile dezirabile sunt cele de vegetale/legume proteine vegetale (leguminoase, seminţe, vlăstari sau ciuperci). Iar procentul crud:gătit = 51:49 (întotdeauna mai mult crud decât gătit).
Personal imi plac mult salatele imense ”combinate” crud gătit (tip salată de roşii, castraveţi, ceapă verde, cartofi dulci copţi şi măsline sau castraveţi, avocado, mărar, lămâie, boabe de năut fiert sau boabe de fasole fiartă sau salată verde, ceapă verde, ridichi, dovlecei şi ciuperci la aburi totul amestecat la un loc cu un sos ”vinagrette” cu lâmâie, portocală şi oregano, pătrunjel sau rozmarin, fenicul sau busuioc , sau puţin piper aromat diferite combinaţii etc).
Incercaţi şi variante mai ”exotice” precum mâncare de fasole cu salată de rucola, ceapă verde şi portocale (tăiate). Sau mâncare de mazăre cu suc de rodii (se face sucul de rodii în casă la storcător şi se foloseşte în loc de bulion sau sos de roşii) cu salată de roşii, avocado, ceapă verde şi busuioc verde tăiat mărunt.
Mâncarea de post poate fi foarte gustoasă şi nutritivă, aveţi nevoie doar de puţină IMAGINAŢIE! Sucurile de fructe (sau fructe/legume) în prima parte a zilei sunt foarte utile pentru menţinerea glicemiei la o valoare acceptabilă.
Salatele abundente din crudităţi ar trebui să nu lipsească la nici o masă la prânz fiind însoţite de proteine fasole, mazăre, năut, linte, soia (tofu), ciuperci, seminţe (nuci) sau vlăstari
Iar seara mâncarea gătită din legume, supele de legume ar trebuie însoţite FIE de proteine (ca la prânz) FIE de amidonoase (orez, cartofi, mămăligă, paste de orez, hrişcă sau quinoa).
NU SE COMBINĂ PROTEINELE CU AMIDONOASELE la aceeaşi masă! Şi ocazional ceva dulce. Mai ales după masa de seară cu amidonoase!
Regimul ”vegetarian” valabil în perioada de Post poate fi prelungit şi după aceea cât se simte confortabil corpul cu el. Alegerea dietei ”fără produse animale” este una de cele mai multe ori ”morală” (oamenii nu mai doresc să omoare o altă viaţă pentru a trăi ei) sau din motive de sănătate (toată lumea consideră alimentaţia vegetariană mai sănătoasă decât cea ”omnivoră” cu ”de toate”).
Regimul vegetarian poate fi extrem de dezechilibrat dacă glutenul şi grânele cu gluten (făinoasele în special) ori zahărul ”alb” (dulciurile) reprezintă o parte importantă.
Mulţi ”postitori” şi vegetarieni au stări intense de slăbiciune şi rău de la prezenţa făinosului (grâului, glutenului) sau dulciurilor (zahărului). Halvaua ”de post” este un aliment foarte dezechilibrat. La fel şi ”eugenia” sau biscuiţii, ori covrigeii de post! Pentru că toate conţin ŞI GLUTEN ŞI ZAHĂR în acelaşi produs! (două toxine la un loc!).
Alimentaţia vegetariană echilibrată are nevoie să includă multe fructe şi legume crude, multe sucuri proaspăt stoarse (partea de lichide şi de hidratare este ESENŢIALĂ, mai ales în prima parte a zilei) şi o cantitate apreciabilă de proteine vegetale (acordată nivelului de efort al persoanei şi gradului de stres al fiecărei zile).
Fără o susţinere corespunzătoare a glandelor suprarenale (glandele de stres) prin proteine şi fără o echilibrare a glicemiei vegetarienii pot suferi de foarte mari dezechilibre şi de o proastă calitate a vieţii. Şi aşa apare ”dezamăgirea” cu regimul vegetarian sau cu ”postul”.
Multe persoane au reuşit totuşi să găsească echilibrul în dieta vieţii lor vegană, raw-vegană sau vegetariană după multe încercări şi testări erori şi succese.
Se poate trăi o viaţă fericită, împlinită şi plină de energie cu ORICE FEL DE DIETĂ atâta timp cât înţelegi şi poţi simţi efectele sale asupra corpului.
La Sărbătorile pascale cei care doresc să mănânce ”de toate” dar mai ”sănătos”, pot alege dintre proteinele existente carnea de miel, drobul făcut cu verdeţuri şi ou (dar FĂRĂ făină de grâu) precum şi ouăle roşii, orice fel de altă carne (pui, curcan, vită, peşte, fructe de mare) sau produse care conţin ouă (omletă, sau diferite budinci). Alături de mâncăruri de legume cu ceva proteină sau amidon, salate cu cartofi, salate tip ”oriental”, salată ”a la rouse” sau chiar salata ”de boeuf”, supe şi mânăcruri diferite cu vegetale şi proteine (carne, ou, lactate de capră/oaie).
Aşadar, mâncaţi de toate, dar FĂRĂ ”FĂINOASE”! FĂRĂ PÂINE, COZONACI şi PASCĂ, plăcinte sau cornuleţe. Sau alte ”copturi”.
În schimb se pot găti ”budinci” tip ”umplutură” de pască foarte gustoase şi nu atât de toxice precum ”cozonacii” şi ”pasca” atât de pline de GLUTEN.
Exemple de ”umplutură de pască” pentru perioada Paştelui:
− făină de năut, cacao bio (sau pudră de roşcove=carob), miere de albine (sau sirop de arţar/agave), migdale/nuci tăiate mărunt, puţin cardamon/vanilie/coriandru ras după gust) se fierbe totul pe foc mic până capătă consistenţa unei budinci se pune la răcit într-un vas de sticlă
− făină de năut, urdă de oaie, stafide, miere/alt îndulcitor natural (praf ştevioză, fructoză), praf sau o bucată de păstaie de vanilie tăiată mărunt se fierbe la foc mic, până la consistenţa unei budinci se pune la rece într-un vas de sticlă
Se pot face ”clătite” din făină de hrişcă cu puţină apă şi ulei eventual legate cu un ou şi care pot fi umplute cu magiun de Topoloveni sau alte gemuri fără zahăr (făcute de casă, sau luate din comerţ), cu miere, sau cu pastă de curmale sau alte fructe uscate. Cu puţină imaginaţie se pot face foarte multe dulciuri ”fără gluten”, zahăr şi lactate de vacă!
Se poate mânca de Sărbători FĂRĂ GLUTEN LACTATE DE VACĂ ŞI ZAHĂR!
Succes la o dietă sănătoasă! Dacă sunteţi plini de energie după o masă aţi mâncat ce i-a făcut bine corpului!
Dr. Sorina Soescu