La pas prin Bucureşti: Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”

44

Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” funcţionează în Palatul Fundaţiei Universitare ”Carol I”, pe strada Boteanu nr. 1, în Piaţa Revoluţiei din sectorul 1 al Capitalei. Este principala bibliotecă cu caracter universitar din Bucureşti.

Istoricul clădirii şi al instituţiei găzduite începe la 3 mai 1891, când, într-o scrisoare adresată Preşedintelui Consiliului de Miniştri, Regele Carol I îşi declara „dorinţa de a înfiinţa un aşezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultăţile din ţară, înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă”.

Concepţia edificiului a fost încredinţată arhitectului francez Paul Gottereau, autor al Palatului Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economii şi al vechiului Palat Regal. Lucrările, începute în 1891, vor fi finalizate în 1893. Următorii doi ani, până în 1895, au fost consacraţi dotării şi amenajării.

Citeste si:  Alergiile sezoniere - cum pot fi eliminate în mod natural?

Inaugurarea Fundaţiei Universitare ”Carol I” a avut loc la 14 martie 1895. Timp de 50 de ani, aceasta a contribuit la formarea elitei intelectuale, acordând subvenţii, burse studenţilor cercetători merituoşi şi tipărind tezele valoroase de licenţă sau doctorat.

Din 1911 şi până la 9 mai 1914, clădirea a fost extinsă cu un amfiteatru de peste 500 locuri, cu 4 săli de lectură şi depozite, biblioteca fiind dotată la nivel european. În 1925, aici a avut loc prima Conferinţă a bibliotecarilor, iar între 1924 — 1927, s-au ţinut şedinţele Institutului social-român, sub conducerea lui D. Gusti şi cele ale Institutului de Literatură prezidat de Mihail Dragomirescu.

Citeste si:  Teodorovici: Durează minimum patru ani aplicarea legii salarizării; un prim pas nu foarte consistent, în 2016

La 12 iulie 1948, bibliotecii fundaţiei i se atribuie statutul de Bibliotecă Centrală a Universităţii ”C. I. Parhon” din Bucureşti, devenind, astfel, centrul coordonator al reţelei de biblioteci de facultate a Universităţii din Capitală. Denumirea a fost schimbată, în cea actuală, la 5 aprilie 2006.

În urma evenimentelor din decembrie 1989, clădirea a fost cuprinsă de flăcări, fiind transformate în cenuşă peste 500.000 de volume, numeroase ex-librisuri, hărţi vechi şi aproape 3.700 de manuscrise aparţinând unor mari personalităţi ale culturii române între care Eminescu, Maiorescu, Caragiale, Coşbuc, Blaga, M. Eliade. În mod miraculos, a scăpat de furia flăcărilor manuscrisul celebrului roman ”Maitreyi” de Mircea Eliade.

Citeste si:  Unde pot munci tinerii pe timp de vară, în străinătate?
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata