Spărietul pomului neroditor cu săcurea şi măturatul şobolanilor – obiceiuri pascale din satele sălăjene

Spărietul pomului neroditor cu săcurea, măturatul şobolanilor şi feştitul ouălor cu coji de ceapă sunt doar câteva dintre ineditele obiceiuri pascale din sate sălăjene precum Ciumărna, localitate în care un grup de iubitori ai tradiţiilor populare, în frunte cu meşterul popular Ileana Graţiana Pop încearcă să păstreze şi să promoveze zestrea culturală locală.

„În ziua de Paşti, dacă un pom nu ţi-a făcut roadă niciodată îl avertizezi cu săcurea. Numa îi sparii, dar îl loveşti un pic. Vii de la biserică şi iei securea şi te duci în grădina. Pomul care nu ţi-a făcut roadă îl ciocăneşti odată — ‘Hristos a Înviat’, a doua — ‘Adevărat a Înviat’. Și încă odată — ‘Hristos a Înviat’ — ‘Adevărat a Înviat’, de trei ori. S-a întâmplat că după aceea pomul a rodit. Încă ceva. Cine are pă lângă casă şobolani, în ziua de Paşti vine şi ia măturoiul şi mătură în curte de două-trei ori să plece toţi de pe lângă casă”, povesteşte Ileana Graţiana Pop, meşter popular din Ciumărna, localitate situată în imediata apropiere a municipiului Zalău.

Artista populară îşi aminteşte şi de un alt obicei, păstrat astăzi doar în memoria celor care l-au practicat, în perioada în care se mai organizau hore în satele din Sălaj.

„Ce mai făceau fetele în săptămâna Paştilor, în Joia Mare? Eu am făcut când am fost domnişoară şi dacă am făcut vă ştiu spune. Ca să te joace toţi feciorii la joc, cum se mergea pe atunci la horă, mamele noastre ne-au zâs aşe: să luăm în Joia Mare mărgelele, un ou fiert şi să mergem cu ele în grădină la un muşuroi mare de furnici şi să facem o groapă şi să punem oul şi mărgele. Mai apoi trebuia să zicem: aşe să umble feciorii după mine la horă cum umblă furnicile pă ou şi pă mărgele. Aiste lucruri se fac în Joia Mare şi te duci în ziua de Paşti, iei Paştele, nu mănânci altceva decât fugi acolo în grădină şi dezgropi mărgele şi mănânci ala ou prima dată. Când te duci la horă, toţi feciorii te joacă. A doua zi de Paşti era dansul”, rememorează Ileana Graţiana Pop.

Într-o societate modernă în care coloranţii artificiali au luat locul vopselurilor tradiţionale pentru ouăle de Paşti, la Românaşi se păstrează cu sfinţenie obiceiul „feştitului” ouălor cu coji de ceapă, după ce în prealabil acestea au fost decorate cu frunze ale unor plante din grădină, fixate pe ou cu un ciorap de nylon.

„Fiecare ou trebuie spălat cu apă de la fântână, după care se pune o frunză, care-i mai frumoasă. Le legăm frumos, le punem în coji de ceapă şi apoi la fiert. După ce se scot de la fiert se ung cu clisă. Aşe se fac ouăle în Ciumărna”, conchide meşter popular. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.