Capodopera lui Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu: Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”

52

Una dintre cele mai mari capodopere ale sculptorului Constantin Brâncuşi, cu care acesta a binecuvântat oraşul Târgu-Jiu, este Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, un omagiu adus eroilor gorjeni care s-au jertfit pentru ţară şi pentru semenii lor în timpul Primului Război Mondial.

Părintele sculpturii moderne, aşa cum este cunoscut în toată lumea Constantin Brâncuşi, a dăruit municipiului Târgu-Jiu, în urmă cu zeci de ani, atunci când a decis să amplaseze aici trei dintre lucrările sale, un destin cultural rar întâlnit între oraşele din ţară, dar şi din străinătate, reuşind să-l propulseze pe lista localităţilor cu importante obiective turistice, fapt dovedit prin numărul mare de turişti interesaţi să admire şi să cunoască opera celebrului sculptor.

Constantin Brâncuşi s-a născut la data de 19 februarie 1876 în satul Hobiţa, în apropiere de Peştişani, dar şi de Mănăstirea Tismana, loc unde mergea deseori împreună cu mama sa pentru a lua parte la slujbe. Aşa cum arată în documentarul său despre celebrul sculptor, profesorul Zenovie Cârlugea, Brâncuşi a copilărit înconjurat de o adevărată civilizaţie a lemnului, tatăl său şi ceilalţi consăteni obişnuind să îşi facă singuri obiectele de care aveau nevoie în gospodărie. Se ciopleau de la mobilă, scaune şi elemente decorative până la case, stâlpi de case, a căror formă poate să-l fi inspirat mai târziu, când a creat Coloana fără sfârşit.

Citeste si:  Practica "Bunătăţii"

Copilăria sa a fost marcată de o legătură foarte frumoasă cu mama lui, Maria, singura care putea să-l ţină în frâu deoarece tatăl lui se prăpădise. După ce a absolvit doar trei clase primare, a fugit de acasă, a ajuns la Slatina unde a lucrat ca băiat de prăvălie, iar apoi din 1889 a prins rădăcini la Craiova, ca ospătar în mai multe localuri. Într-una din zile, în timp ce lucra la o cârciumă de lângă Biserica Madonna Dudu, şi-a uimit clienţii când l-au văzut venind cu o vioară făcută de el însuşi. Lăutarul din local a încercat să vadă cum sună şi, spre uimirea tuturor, vioara scotea sunete armonioase. Comesenii obişnuiţi ai cârciumii, printre care era şi un efor al bisericii, l-au trimis la şcoala de meserii.

Brâncuşi a devenit un student foarte sârguincios, cu note mari, a trecut doi ani într-unul, promovând direct la clasa a III-a. Fiind un foarte bun artizan, a lucrat rame, a făcut scaune şi fel de fel de mobilier iscusit.

Citeste si:  MACRO SILVA SRL - notificare privind deschiderea procedurii de insolvenţă

În anul 1898, la prima expoziţie a Școlii de Meserii a judeţului Dolj, care a avut loc în Parcul Bibescu, elevul Constantin Brâncuşi a prezentat prima sa sculptură — bustul lui Gheorghe Chiţu—, împreună cu două rame care mai pot fi văzute şi astăzi la Muzeul de Artă din Craiova. În acelaşi an s-a înscris la Școala Naţională de Arte Frumoase şi Meserii de la Bucureşti, unde a avut ca profesori excelenţi meseriaşi ai începutului de secol şi lucrul acesta l-a încurajat. A primit menţiuni pentru primele sale lucrări, chiar şi o medalie, fiind permanent încurajat în cursul anului şcolar de profesorul Dimitrie Gerota, cu care studia anatomia.

A realizat o minunată sculptură pentru care a fost premiat — Ecorşeul, împreună cu dr. Gerota. În septembrie 1902 a obţinut diploma de absolvire a Școlii de Arte Frumoase. A plecat apoi la Munchen, dar nu s-a simţit bine aici şi în 1904 pleacă la Paris. Un an mai târziu este admis prin concurs la Ecole Nationale des Beaux-Arts. Începând cu anul 1907, marele artist român trece la o artă nonfigurativă, intrând astfel în circuitul avangardei pariziene.

Citeste si:  MUZEELE ŢĂRII: Muzeul de Artă "Ion Irimescu" din Fălticeni

Opera Sărutul (1907) a fost lucrarea care l-a detaşat de ceilalţi artişti. Aceasta reprezintă o extraordinară surpriză artistică, o inovaţie faţă de arta lui Rodin, al cărui elev fusese, Brâncuşi detaşându-se de şablonul unor monumente funerare, ale unor lucrări pe care le puteai întâlni la orice amator de artă. O fericită aventură sentimentală a lui Brâncuşi a fost întâlnirea cu Margit Pogany.

Au expus împreună la Salonul Oficial Francez, iar Brâncuşi i-a realizat fără ca ea să ştie, un portret. Ulterior, a realizat o serie de patru exemplare ale Domnişoarei Pogany, una i-a dăruit-o ei, alta a expus-o prima oară în 1913 la Armory Show de unde a fost cumpărată imediat de un american cu suma de 300 de dolari, acesta reprezentând momentul intrării sale pe piaţa din Statele Unite, al treilea exemplar l-a adus la Bucureşti, dar nu a găsit niciun amator să o cumpere şi a dăruit-o familiei Storck.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata