Cheile Corcoaiei – unul dintre cele mai sălbatice locuri din România

Legenda se împleteşte cu frumuseţea locului, te îndeamnă să te întorci în timp, la copilărie, la inocenţă. Ochii cuprind măreţia naturii, sufletul parcă pluteşte, scăldat în ape şi lacuri limpezi, iar mintea freamătă la cântecul munţilor şi al pădurilor.

Inima bate din ce în ce mai tare, când te gândeşti că pe aici a trecut şi Iovan Iorgovan, erou din timpuri străvechi, despre care se spune că a ucis un balaur cu cinci capete. Poţi să ai parte de toată sălbăticia locurilor în nord-vestul extrem al judeţului Gorj, acolo unde munţii sunt presăraţi de izvoare, pâraie repezi şi lacuri limpezi, amintind aici Izvoarele Cernei, Lacul Valea lui Iovan, Lacul Valea Mare. Se remarcă în această zonă în special Cheile Corcoaiei, cu o formă în secţiune circulară, a căror poveste este strâns legată de istoria lui Iovan Iorgovan.

În nord-vestul judeţului Gorj curge Cerna, de la izvoare, din Munţii Mehedinţi până la sud de localitatea Cerna Sat şi primeşte numeroase pâraie pe partea dreaptă, cu izvoarele pe versantul sudic al Munţilor Godeanu: Măneasa, Pârâul Cărbunelui, Rădochioasa, Valea lui Iovan, Balmez, Craiova.

Citeste si:  Ryanair va plăti peste opt milioane de euro pentru că a încălcat legislaţia muncii din Franţa

Lacul Valea lui Iovan, cu un volum de apă de 120 de milioane de metri cubi, format prin barajul de pe Cerna la confluenţa sa cu pârâul Valea lui Iovan, acumulează apele Cernei şi ale pâraielor cu gura de vărsare pe dreapta. Lacul Valea Mare pe râul Motru are un volum de 2,8 milioane de metri cubi şi a fost format prin bararea Motrului, dar şi a aducţiunii din Lacul Valea lui Iovan de pe Cerna, notează scriitorul Petru Rădulea în volumul ‘Geografia Gorjului’.

Potrivit directorului Serviciului de Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu, Valea Cernei, pe partea gorjeană, este formată din partea de Nord a Munţilor Mehedinţi şi Munţii Godeanu. Permite un acces facil din vale către zona de creastă a munţilor Godeanu, o zonă deosebit de interesantă, deosebit de frumoasă, în prima parte are aşezări de plai, conace de plai, o caracteristică a acestei zone, aşezări la 1.400-1.500 de metri, unele dintre ele fiind locuite chiar şi iarna.

Citeste si:  Sindicaliștii din educație, discuții cu Orban. Profesorii au abordat legea modificării orelor

Traseele ajung până în zona de creastă înaltă a Godeanului, o zonă care vârfuri de peste 2.000 de metri. ‘Foarte interesante sunt izvoarele Cernei sau izbucurile Cernei, zona de unde izvorăşte Cerna, o zonă în care sunt mai multe izvoare foarte efervescente şi foarte puternice. Mai departe ele se varsă în Lacul lui Iovan, una dintre cele mai mari amenajări hidroenergetice din România, care s-a încadrat foarte bine în peisaj’, a declarat Sabin Cornoiu.

După Lacul lui Iovan, în apropiere de Cerna Sat se găseşte un fenomen deosebit de interesant, Cheile Corcoaiei, cu formă în secţiune circulară, un obiectiv turistic major al Văii Cernei, descris de mulţi drept unul dintre cele mai sălbatice locuri din România. Cheile Corcoaiei sunt protejate începând cu anul 1982 în cadrul Rezervaţiei Cheile Corcoaiei, parte a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.

Potrivit blogului Banatul Montan, Cheile au apărut prin sfredelirea sâmburelui calcaros al Corcoaiei de către apele Cernei. Deşi au numai 300 de metri lungime, Cheile Corcoaiei impresionează prin pereţii care depăşesc 100 de metri înălţime şi se apropie până la 5 metri la bază. Apele tumultuoase au săpat un canal şerpuit, ovoidal, vechi tunel subteran de presiune.

Citeste si:  Voiculescu: Mă bucur în continuare de libertatea de exprimare şi de conştiinţă; voi continua lupta împotriva lui Băsescu

‘Legenda locală spune că pe aici ar fi trecut balaurul urmărit de Iovan Iorgovan. Practic, legenda îşi găseşte toate elementele în zonă, e clar că oamenii de acum câteva mii de ani când au văzut zona au pornit de la aceste elemente naturale şi din Retezat, de la Pietrele lui Iorgovan, unde se zice că prima dată Iorgovan a aruncat pietre după balaur, apoi pe Plaiul Tismana, unde apare piatra tăiată, piatra pe care se odihnea balaurul şi pe care a tăiat-o Iovan Iorgovan cu sabia, apoi Cheile Corcoaia, pe unde s-a strecurat, nu a avut loc balaurul, s-a strecurat şi de aceea şi acea formă circulară, şi cu toate elementele cunoscute, până la vărsarea în Dunăre, unde la Cazane, acolo unde fierbe apa, se consideră că şi acum se mai zbate balaurul’, povesteşte Sabin Cornoiu.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata