PÎCCJ: Ioan Ficior, acuzat de infracţiuni contra umanităţii

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) au dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de genocid, din vechiul Cod penal, în infracțiuni contra umanității, conform noului Cod penal, în cazul lui Ioan Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava.

Potrivit unui comunicat al PÎCCJ, prin același act s-a dispus și punerea în mișcare a acțiunii penale față de Ioan Ficior, acesta fiind citat joi la Parchet în vederea aducerii la cunoștință a noii încadrări juridice.

Din probatoriul administrat până la acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că în perioada 1958 — 1963, în care inculpatul Ficior a deținut funcțiile de comandant și locțiitor de comandant al Coloniei de muncă Periprava, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva categoriei deținuților politici, persoane considerate o amenințare directă sau indirectă la adresa noului regim politic.

„Chiar dacă nu era prevăzută în mod expres exterminarea deținuților politici, regimul de detenție instituit prin acte normative menționate (reducerea rațiilor alimentare, izolarea, regimul de carceră, interzicerea legăturilor cu familia, a dreptului de a primi pachete), dar și prin acțiuni ce depășesc cadrul legal (lipsa medicamentelor și a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistență adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv deținuților, condiții de detenție inumane, rele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de către deținuți), conține premisele exterminării persoanelor deținute”, se arată în comunicat.

Sursa citată precizează că din mărturiile foștilor deținuți a rezultat faptul că regimul de detenție aplicat de către Ioan Ficior, în perioada în care a deținut funcții de conducere în cadrul Coloniei de muncă Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deținuților politici prin metode directe și indirecte precum: condiții de detenție mizerabile și inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci și aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor și a asistenței medicale sau refuzul de a acorda asistență medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament; condițiile de muncă foarte grele la care erau supuși toți deținuții, indiferent dacă erau inapți sau bolnavi (deținuții nu erau echipați corespunzător pentru muncile efectuate deși erau obligați să suporte condiții meteorologice extreme); obligarea deținuților de a depăși norma de muncă cu orice preț și pedepsele crunte primite pentru nesupunere. Printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) unde deținuții primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârșeau abateri de la regulament, alergarea deținuților cu calul și bătăi crunte primite cu ciomagul.

„Faptul că la Periprava era organizat un adevărat lagăr de exterminare este confirmat și de numărul și cauzele morților deținuților, fiind înregistrate 103 cazuri de deces. Printre cauzele deceselor se numără așa numitele ‘boli ale mizeriei’, precum enterocolită, tuberculoză, afecțiuni ale aparatului digestiv și excretor, afecțiuni cardiace.Actele săvârșite de inculpat în perioada în care a deținut funcția de comandant și locțiitor de comandant al Coloniei de muncă Periprava întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 439 lit. j) din noul Cod penal, infracțiuni contra umanității, respectiv persecutarea unui grup sau a unei colectivități determinate prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, național, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcție de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internațional'”, mai susțin procurorii. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.