Mircea Duşa: Integrarea României în NATO – moştenirea pe care o lăsăm celor care vin după noi

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că este esenţial ca factorii de decizie de la nivelul NATO să se preocupe de menţinerea echilibrului între rolul alianţei de furnizor de securitate în spaţiul euro-atlantic şi de contributor la securitatea globală, mai ales în contextul actual, marcat de evoluţii preocupante în apropierea frontierelor sale.

De asemenea, ministrul vorbeşte despre importanţa intrării României în NATO şi schimbările majore produse în perioada de la aderare până în prezent. Alte subiecte abordate privesc relaţiile NATO — Rusia după criza din Crimeea, conceptul Smart Defence şi intenţia de participare a ţării noastre la aproximativ o treime din totalul proiectelor identificate la nivelul alianţei nord-atlantice pentru a fi dezvoltate, provocările la adresa securităţii spaţiului euro-atlantic, dar şi achiziţia aparatelor F-16 şi instruirea personalului tehnic care va deservi avioanele.

AGERPRES: S-au împlinit zece ani de la intrarea României în NATO. Ce înseamnă pentru ţara noastră aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi care au fost schimbările majore produse în această perioadă?

Mircea Duşa: Indiscutabil, aderarea la NATO a fost cel mai important proiect naţional strategic împlinit de generaţia noastră. Nu este nicio exagerare, integrarea României în spaţiul euro-atlantic este moştenirea pe care o lăsăm celor care vin după noi. Pentru că, dincolo de faptul că alăturarea la cea mai puternică alianţă politico-militară creată vreodată în lume a adus ţării noastre cele mai puternice garanţii de securitate din istorie, aderarea la NATO a deschis drumul reformării, creând astfel condiţiile necesare obţinerii succesului în implementarea celuilalt obiectiv strategic, integrarea în UE. În această ecuaţie, Armata, care la rândul ei s-a reformat semnificativ şi decisiv, a jucat un rol important.

De la momentul integrării, România a participat direct la acţiunile şi deciziile Alianţei, aducând contribuţii pe care, recent, generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, le-a calificat drept extraordinare.

Citeste si:  Magiunul din Prune Topoloveni, alimentul funcţional care a adus România pe harta gastronomică a Uniunii Europene

Forţele armate române au participat la misiunile din Afganistan, atât la Operaţia „Enduring Freedom”, cât şi la ISAF şi s-au angajat să contribuie la misiunea post-2014, „Resolute Support”.
Trebuie menţionat faptul că România este printre primele cinci naţiuni din punctul de vedere al contribuţiei la operaţiile din această zonă. Ca dovadă a încrederii şi aprecierii profesionalismului în teatrul de operaţii al militarilor noştri, România a fost prima ţară din cadrul ISAF care a avut în subordine o subunitate a Statelor Unite ale Americii.

Am contribuit la misiunile NATO în Balcani, la diverse misiuni de patrulare aeriană, precum şi la operaţii maritime. Pe parcursul tuturor acestor acţiuni militare, Armata României a dovedit un nivel remarcabil de interoperabilitate.

La zece ani de la aderare, România şi-a definit un profil clar în cadrul Alianţei contribuind la evoluţiile în plan operaţional, în cel al dezbaterilor şi al acţiunilor politice, vizând transformarea Alianţei, pe segmentele dezvoltării capabilităţilor NATO şi al întăririi parteneriatelor, cu accent pe vecinătatea estică şi sud-estică a Alianţei şi regiunea Mării Negre.

Cei zece ani de apartenenţă la NATO au adus creşterea prestigiului internaţional al României şi a influenţei sale la nivel regional. România nu a aplicat pentru obţinerea calităţii de membru NATO doar pentru a intra sub umbrela apărării colective garantată de articolul 5, ci şi pentru a beneficia de oportunitatea de a deveni parte integrantă a unui proiect mai amplu destinat asigurării păcii şi stabilităţii în lume.

Integrarea României în Alianţă a determinat accelerarea demersurilor de profesionalizare completă a Armatei Române. Aceasta a devenit o forţă modernă, de dimensiuni mai mici, flexibilă şi eficientă în luptă, capabilă să apere teritoriul naţional şi să participe la misiunile NATO, UE şi ONU.

De la aderare până în prezent, s-a acţionat pentru îndeplinirea obiectivelor fundamentale ale procesului de înzestrare a Armatei. Acest lucru a însemnat, pe lângă înzestrarea structurilor militare cu echipamente sau structuri de armamente, şi modernizarea dotărilor existente. De asemenea, s-a pus accent pe standardizarea şi asigurarea calităţii acestora pentru realizarea interoperabilităţii cu înzestrările statelor membre NATO şi UE. Un număr de 80 de structuri din cadrul forţelor armate au fost certificate la standardele NATO, acestea făcând parte din pachetul de capabilităţi la dispoziţia Alianţei, oferit de România.

Citeste si:  Daniel Oajdea: Propunere legislativă care vizează protecţia reală a beneficiarilor poliţei RCA

În prezent, s-a reuşit asigurarea celui mai înalt nivel de securitate avut de România de-a lungul întregii sale istorii, prin includerea acesteia într-o alianţă solidă şi eficientă, capabilă să acţioneze anticipativ şi pro-activ la schimbările permanente ale arhitecturii globale de securitate. NATO este principalul garant al securităţii României.

Anul 2014 este un an special. România împlineşte 10 ani de la aderarea la Alianţă şi 20 de ani de la aderarea la Parteneriatul pentru Pace, fiind de altfel prima ţară care s-a alăturat acestei iniţiative. Este un moment care trebuie să ofere o reflecţie asupra rolului şi profilului important pe care România l-a dobândit deja, dar şi asupra conturării acestui profil în viitor.

AGERPRES: Ultimii 13 ani din istoria NATO au stat sub semnul războiului împotriva terorismului. Credeţi că aceasta va rămâne principala provocare pentru NATO şi în deceniul următor sau va fi înlocuită de o nouă ameninţare?

Mircea Duşa: Terorismul reprezintă o ameninţare serioasă, reală pentru securitatea şi siguranţa statelor aliate, implicit şi pentru România. Este o ameninţare globală care nu ţine cont de graniţe, naţionalităţi sau religii. Este o provocare pentru întreaga comunitate internaţională şi, de aceea, răspunsul la această ameninţare trebuie să fie unul colectiv.

La nivel aliat, activităţile pentru contracararea terorismului se concentrează pe creşterea nivelului de avertizare asupra riscurilor şi pregătirea dezvoltării capabilităţilor adecvate, creşterea angajamentului cu statele partenere şi alţi actori internaţionali.

Pe lângă operaţia de mare anvergură desfăşurată pentru stabilizarea şi pacificarea Afganistanului, unde NATO a preluat iniţiativa în cadrul ISAF, un alt exemplu al participării României la efortul internaţional de combatere a terorismului este Operaţia Active Endeavour.

Citeste si:  NATO consideră că moratoriul propus de Rusia nu este credibil

În anii ce urmează, statele NATO se vor confrunta cu multiple provocări la adresa securităţii spaţiului euro-atlantic. Alianţa va fi nevoită să realizeze un echilibru între ameninţările convenţionale şi cele asimetrice, de tipul terorismului. Sunt convins că şi pe viitor NATO va rămâne consecventă tradiţiei celor 65 de ani de istorie în care şi-a dovedit capacitatea de adaptare la cerinţele schimbătoare ale contextului de securitate. Am spus de multe ori, cu riscul de a mă repeta, NATO trebuie să contureze o nouă viziune şi un profil care să fie construite după noile evoluţii din regiune. Astfel, Alianţa va deveni mai puternică.

AGERPRES: Aţi declarat că s-ar putea grăbi achiziţia avioanelor F-16, dar, în acelaşi timp, aţi spus că trebuie ”grăbite” infrastructura şi pregătirea piloţilor. În ce stadiu se află lucrările la aeroport? Dar pregătirea piloţilor şi a personalului tehnic? Când credeţi că ar putea fi aduse în ţară primele avioane?

Mircea Duşa: Programul de realizare a capabilităţii ”Avion multirol al Forţelor Aeriene” nu este o simplă achiziţie. Dotarea cu o asemenea capabilitate militară presupune, pe lângă achiziţia celor 12 aparate F-16 modernizate, pregătirea piloţilor, modernizarea aeroporturilor militare, a întregii infrastructuri, achiziţionarea armamentului necesar avioanelor, dar şi instruirea adecvată a personalului tehnic care va deservi avioanele.

Vom trimite, în vara acestui an, aproximativ 90 de militari (piloţi şi personal tehnic) în Portugalia şi SUA pentru a se instrui în vederea operării acestor aeronave. În ceea ce priveşte modernizarea bazei aeriene de la Feteşti şi realizarea infrastructurii necesare pentru operarea avioanelor, lucrările au fost demarate încă din anul 2013, în colaborare cu NATO.

Primele avioane multirol, care sunt pregătite pentru o exploatare de minimum 20 de ani, vor fi livrate României începând cu anul 2016.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata