Prahova: Palatul „Micul Trianon” din Floreşti, o construcţie nefinalizată, un monument aflat în ruină

61

Un palat construit la începutul secolului XX în comuna prahoveană Floreşti, la comanda boierului Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis şi „Nababul”, aduce în zonă o mică parte din Franţa, acesta fiind inspirat din arhitectura Micului Trianon, situat în grădina Palatului Versailles.

Palatul Cantacuzino de la Floreşti, supranumit şi „Micul Trianon”, este o construcţie grandioasă care pare să înnobileze comuna Floreşti, chiar dacă, sub asediul vremii, dar şi al oamenilor, clădirea a căpătat multe „răni”.

Construit în prima decadă a secolului XX după planurile arhitectului Ion D. Berindey, palatul de la Floreşti este realizat într-un stil eclectic pentru perioada respectivă, având influenţe neoclasice.

Potrivit arhitectului Călin Hoinărescu, această clădire a cărei construcţie nu a fost finalizată niciodată este o capodoperă a arhitecturii nu doar prin dimensiunile sale impresionante, ci şi prin acurateţea decoraţiei care s-a păstrat până astăzi.

Faţadele au fost îmbrăcate în placaj de piatră de Albeşti, decoraţiunile au fost realizate de sculptori francezi, iar proiectul prevedea şi amenajări ale terenului, cu oglindă de apă, cascade, un iaz, poduri şi grădini realizate după planurile unui specialist francez.

Citeste si:  Percheziţii de amploare la contrabandişti cu ţigări; au introdus în ţară peste 2 milioane de pachete

Planurile nu au fost însă niciodată realizate până la capăt.

„Parţial, înainte de Primul Război Mondial, fuseseră terminate câteva spaţii de la demisolul care este generos, şi o parte dintre camerele parterului. Palatul avea gândită o sală mare de bal care ocupa două niveluri ale clădirii, deci avea o înălţime de 14 metri. Clădirea a fost acoperită cu acoperiş cu tablă de aramă. Nemţii, când au venit în Primul Război Mondial, au luat tabla de aramă şi au pus la loc tablă de zinc. (…) După moartea ‘Nababului’, urmaşii nu au mai avut potenţial financiar pentru a finaliza lucrarea. Ea a continuat încet, încet până la naţionalizare când a fost distrusă şi s-a furat tot ce s-a putut din întregul parc de 150 de hectare”, a explicat Călin Hoinărescu.

Citeste si:  Marius Lăcătuş - ''Antrenorul de la Steaua trebuie să fie nesimţit''

Clădirea a fost şi o „victimă” a naturii, structura ei având foarte mult de suferit în urma cutremurelor din 1940, 1977, 1986 şi 1990, astfel că, acum, doar pereţii exteriori împodobiţi cu basoreliefuri spectaculoase, dar înnegriţi parţial de ploi, mai stau încă în picioare.

„Micul Trianon” de la Floreşti s-a degradat treptat, iar de aici s-a furat tot ce s-a putut, inclusiv cărămida, dar şi piatra de Albeşti din zidurile clădirii care era folosită de localnici pentru a fi transformată în var de bună calitate.

Într-o perioadă, aici a fost o unitate de dresaj canin, iar faptul că în zonă a fost construit un sanatoriu pentru bolnavii de TBC a făcut ca locul să nu mai fie salubru.

Citeste si:  O "imensă" necropolă cu aproape 50 de mumii a fost descoperită în Egipt

După retrocedare, imobilul a fost înstrăinat de urmaşii „Nababului” unui investitor privat, iar autorităţile nu cunosc foarte clar planurile pe care acesta le are cu respectiva clădire.

Clădirea se află într-o avansată stare de degradare, astfel că a fost împrejmuită cu un gard, pe care a fost amplasată o plăcuţă cu inscripţia „Accesul interzis. Proprietate privată”. De asemenea, pe unul dintre zidurile la picioarele cărora se află bucăţi mari de rocă desprinse din pereţi scrie cu majuscule „Pericol de prăbuşire”.

„Ca să restaurezi o clădire de tipul acela este nevoie de cel puţin 30-40 de milioane de euro. Pentru a o aduce într-o stare decentă, este nevoie de cel puţin zece milioane de euro. Adică să îi pui acoperiş, să faci o consolidare”, a precizat arhitectul Călin Hoinărescu. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata