Munţii Măcinului, în superlative şi curiozităţi

62

Cu cele peste 3.450 de specii de floră şi faună, dar şi cu suprafeţe importante de vegetaţie stepică, Parcul Naţional Munţii Măcinului, declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice stepei se întâlnesc alături de păduri submetiraneene şi balcanice.

Aici se găsesc aproape 70% din tipurile de roci cunoscute, plante care cresc din piatră seacă, păsări emblemă pentru alte state dunărene şi specii neprotejate în vreun alt loc din lume.

Atipici prin înălţime, cei mai vechi munţi din România reprezintă vestigiile izolate ale sistemului muntos hercinic care străbătea odată continentul european de la vest la est şi din care s-au mai păstrat masive începând din Franţa până în Dobrogea de Nord. Au o deosebită importantă între formaţiunile muntoase din România, fiind cei mai vechi munţi dintre aceştia, interesul cercetătorilor fiind orientat, către vastul tezaur natural existent aici — geologic, botanic, zoologic.

Citeste si:  Tulcea: Taliene submersibile suedeze pentru pescarii din Marea Neagră şi Delta Dunării

S-au format acum aproape 370 de milioane de ani, după procese tectonice care au scos la lumină şisturi cuarţitice micacee de vârstă precambriană, adică de acum 550 de milioane de ani, iar potrivit unor cercetători, în zonă se găsesc şi roci de acum 650 de milioane de ani.

Cel mai înalt punct este Vârful Țuţuiatu care are o înălţime de 467 de metri şi care este culmea întregului podiş dobrogean. Peisajul munţilor este presărat cu monoliţi erodaţi care, în raport cu imaginaţia fiecăruia, pot fi ouă de dinozaur, pinguini, sfinx sau babe, aşa cum se întâmplă pe Culmea Pricopanului.
Munţii Măcinului sunt cei mai arizi munţi din România, clima caracterizându-se prin veri foarte călduroase şi secetoase, toamne lungi şi uscate şi ierni geroase şi sărace în zăpadă. Temperaturile medii anuale sunt de 10-11 grade Celsius, iar cantităţile medii de precipitaţii nu depăşesc 400 milimetri.

Citeste si:  Moneda naţională intră într-o perioadă de depreciere faţă de euro

Cele peste 1.770 de tipuri de plante din Munţii Măcinului reprezintă aproape 50% din speciile reprezentative din flora României care sunt distribuite pe 0,05% din suprafaţa ţării. În Culmea Pricopanului, se întâlnesc 27 de specii de plante cunoscute numai în Dobrogea, alte 72 fiind protejate ca specii rare sau vulnerabile. Printre plantele deosebite se găsesc unele care cresc chiar din piatră, potrivit specialiştilor, acest fapt fiind datorat rocilor magmatice care au un conţinut bogat de substanţe nutritive.

Mai mult de o treime din numărul total al speciilor de floră şi faună din Munţii Măcinului este reprezentat de insecte. Cercetătorii au identificat până acum 1.436 de specii, peste 900 dintre acestea fiind fluturi. Cel mai mare dintre aceştia este fluturele ochi de păun de noapte care are o anvergură a aripilor ce poate atinge 12 centimetri şi este recunoscut drept cel mai mare fluture din Europa, potrivit directorul de departament din cadrul Facultăţii de Biologie şi Geologie a Universităţii Babeş Bolyai, Laszlo Rakosy.

Citeste si:  Udrea precizează că nu are nici o legătură cu afacerile din Parcul Herăstrău

Insectele din unele zone ale Munţilor Măcinului reprezintă pentru cercetători ultimii reprezentanţi ai faunei de climă mai rece şi umedă care a caracterizat nordul Dobrogei acum 10.000 de ani.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata