Corlăţean: Suntem extrem de îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă în Europa de Est şi în jurul regiunii Mării Negre

25

„Trebuie să facem o distincţie. În cele din urmă, alianţa /NATO/ oferă garanţii de securitate membrilor. Pentru noi, este un subiect ce ţine de propria noastră alegere. Ucraina a abandonat în 2008 statutul de candidat la NATO pentru propriile motive politice interne. În acel moment, am fost foarte serioşi şi angajaţi şi am devenit membri ai alianţei. Deci avem siguranţa noastră naţională garantată de alianţă. Cei care nu sunt membri ai alianţei nu au o garanţie directă”, a subliniat el, ca răspuns la o întrebare că în Ucraina „oamenii s-ar simţi trădaţi… după ce nu s-a întâmplat nimic decât câteva sancţiuni”.

„Ceea ce este important în aceste circumstanţe dramatice este de a avea o poziţie politică puternică şi coordonată la nivelul europenilor şi familiei euro-atlantice, în timp ce sunt condamnate în termeni fermi încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional şi anexarea ilegală a Crimeii ca un act de agresiune din partea Rusiei”, a subliniat el.

Citeste si:  Victor Ponta: Reducerea CAS, punctul 1 pe lista temelor de discuţii în iunie cu FMI, CE şi BM

Întrebat dacă „simte că Europa a avut o poziţie puternică”, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a notat că „mecanismul european este diferit de mecanismul SUA pentru că trebuie să armonizăm 28 de voci în jurul mesei. Am avansat prin adoptarea de diferite sancţiuni şi trebuie să continuăm trimiţând mesaje şi poziţii foarte ferme”.

„Cred că ambele părţi — Europa şi Statele Unite — pot adopta chiar atitudini mai ferme. Am cerut Rusiei să ia măsuri pentru dezescaladare şi ceea ce a urmat în ultimele săptămâni şi zile merge cu siguranţă în direcţie greşită”, a adăugat el.

„Pe termen scurt, actuala conducere a Rusiei crede că este câştigătorul. Dar pe termen lung, ar putea exista consecinţe negative grave pentru Rusia„, a remarcat Titus Corlăţean.

Citeste si:  Avioane ruseşti au violat spaţiul aerian ucrainean "de mai multe ori", afirmă Pentagonul

„Avem nevoie de o voce puternică şi coordonată ce nu face concesii pentru motive economice. Avem nevoie de a asigura respectarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional. Pentru că dacă accepţi rescrierea ordinii juridice internaţionale, toată lumea va pierde. A schimba graniţele printr-o acţiune militară, fără nicio atitudine fermă din partea comunităţii internaţionale este greşit. Deci, suntem în favoarea de a avea o atitudine foarte clară în această privinţă”, a subliniat el.
„Am încheiat un parteneriat strategic cu Polonia. Menţinem un contact strâns cu Polonia, cu statele baltice, cu Bulgaria, care este de asemenea în mod direct preocupată”, a mai spus el, întrebat despre reacţia altor
ţări din regiune.

Întrebat printre altele dacă statele baltice ar fi sub ameninţarea preşedintelui Vladimir Putin şi ar putea fi invadate de Rusia, Titus Corlăţean a răspuns că „ele au fost obiectul unor ameninţări politice, chiar foarte recent… Ele sunt membre ale alianţei, deci au asigurată securitatea alianţei”.

Citeste si:  Ucraina: Uniunea Europeană adaugă 15 persoane şi 18 entităţi comerciale pe lista sancţiunilor

„Suntem interesaţi să avem o prezenţă mai substanţială militară americană în România. Suntem prima ţară în care sistemul de apărare antirachetă va fi implementat. În 2015, sistemul va fi operaţional /în România/. Suntem interesaţi în a avea o prezenţă politică, militară, economică şi puternică a Statelor Unite în România”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

„Suntem în favoarea unei prezenţe americane mai substanţiale în România şi acesta este mesajul meu”, a concluzionat Titus Corlăţean în acest interviu acordat Washington Post cu ocazia vizitei în SUA. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata