Luna mai – documentar

0

Luna mai este a cincea lună a anului în calendarul Gregorian și are 31 de zile. Ziua are 14 ore iar noaptea are 10 ore.

Denumirea lunii mai derivă din latinescul ”maius”. Nu se știe exact, dar se presupune că s-ar putea trage din ”maiores”, care înseamnă bătrâni, și ca urmare această lună era menită să sărbătorească populația bătrână. O altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeița ”Maia Maiesta”, pe care romanii o considerau zeița primăverii și căreia preoții lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai. Romanii considerau luna mai ca fiind neprielnică pentru căsătorii.

Împărații romani au redenumit lunile anului: Nero a redenumit ”Aprilis” (aprilie) — ca Neroneus, ”Maius” (mai) — cu numele de Claudius și Iunius (iunie) — ca Germanicus. Commodus a fost unic prin redenunirea tuturor lunilor după propriile lui nume: Amazonius, Invictus, Felix, Pius, Lucius, Aelius, Aurelius, Commodus, Augustus, Herculeus, Romanus și Exsuperatorius.

Mai mult timp decât numele efemere date de împărații romani au rezistat numele introduse de Charlemagne. El a redenumit toate lunile cu denumirile agricole în vechea limbă germană. Aceste nume au fost folosite până în secolul al XV-lea și, cu unele modificări, până în secolul al XVIII-lea, astfel: ”Winnemanoth”(luna pășunatului) corespundea lunii mai.

Luna mai în tradiția populară

În tradiția noastră populară, luna mai indică, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) și exuberanța vegetației (Frunzar), fiind considerată luna ierburilor.

Dacă plouă în mai și tună des, în iunie va fi frumos, uscat, va fi belșug la porumb, fân, vin, iar, dacă sunt gândaci mulți, va fi an mănos. Se seamănă inul și cânepa (după 13 ale lunii), hrișca (după 19), ridichile, castraveții, fasolea, tutunul (la mijlocul lunii). Se curăță pomii de gândaci. Se bea pelin.

Zicala populară ”Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitații abundente, lipsite de grindină și piatră. Pe ogoare, în livezi, grădini și podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite și prisăcile dau randament maxim.

Sărbătorile populare din luna mai sunt puține cu data fixă: 1 mai — Armindeni; 12 mai — Sf. Gherman (Harmanul viermilor); 21 Mai — Constantin Graur (Constandinu Puilor) și 25 mai — Ioan Fierbe Piatra.

Ziua de Armindeni se serbează (pentru odihna pământului, ca să rodească, să nu bată grindina, să nu fie dăunători, să fie vitele sănătoase, vinul bun, oamenii sănătoși) prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel și caș și se bea vin roșu cu pelin. Numită și ziua pelinului sau ziua bețivilor, 1 Mai semnifică în tradiția populară începutul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creștin.

În Moldova, există tradiția ca fetele, femeile și copiii să se spele dimineața cu rouă, pentru a fi curați și sănătoși tot anul.

În Banat, se spune că este bine ca oamenii să se plimbe în zori, pentru a fi agili și puternici.

Se crede, că dacă plouă în această zi, va mai ploua încă 40 de zile.

La sărbătoarea Sf. Gherman (Harmanul viermilor), femeile nu lucrează pământul să nu facă legumele, vitele și brânza viermi, să nu bată grindina, să nu atace lupii, să nu fure uliul puii.

Ziua de 21 mai — Constantin Graur (Sf. Mari Împărați Constantin și Elena) — se serbează pentru apărarea recoltelor; marchează încheierea semănatului la cereale, puii încep să zboare.

În ziua de Ioan Fierbe Piatra, nu se lucrează, întrucât există pericol de grindină, fulger, trăsnet.

Înălțarea Domnului (29 mai) este o mare sărbătoare creștină, care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus din Nazareth, la 40 de zile după Înviere.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.