Tulcea, un model pentru România prin ITI

0 16

Vizitată de înalţi oficiali români şi din străinătate, Delta Dunării a strâns de-a lungul timpului numeroase aplauze din partea oaspeţilor, însă, în ultimii peste 20 de ani, în lipsa unei strategii care să le aducă avantaje concrete, comunităţile din Rezervaţie s-au dezvoltat cum au putut.

Un plus de coerenţă în dezvoltarea aşezărilor din Deltă ar putea aduce Investiţiile Teritorial Integrate (ITI), instrument de dezvoltare teritorială care presupune existenţa unei strategii aferentă unui teritoriu desemnat, a unui set de acţiuni care pot fi puse în aplicare pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategie şi a unor mecanisme de guvernanţă pentru gestionarea investiţiilor.

Pare complicat, dar totul se poate reduce la o poveste cu oameni simpli, comisari europeni, autorităţi, funcţionari şi strategii.

Fostul comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, şi omologul său pentru mediu, Janez Potocnik, au făcut referire pentru prima dată la această şansă a Deltei Dunării în luna septembrie a anului 2012, atunci când, aflaţi într-o vizită în Rezervaţie, s-au întâlnit cu autorităţi şi organizaţii neguvernamentale. ‘Delta Dunării s-ar preta foarte bine pentru o abordare multi-fond. Toate resursele financiare şi conceptuale s-ar putea reuni într-o strategie locală gândită de autorităţi locale, populaţie şi organizaţii neguvernamentale, astfel încât, din anul 2014, România să negocieze cu Uniunea Europeană o asemenea abordare’, a declarat în luna septembrie a anului 2012, Dacian Cioloş (la data publicării materialului, Dacian Cioloş candidează pentru un nou mandat în PE, nn).

Câteva luni mai târziu, autorităţile tulcene începeau demersurile pe lângă oficialităţile centrale pentru înfiinţarea unui fond special pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, iar în anul următor experţii Băncii Mondiale, cooptaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale în această întreprindere, s-au întâlnit cu cei care pe baza unei strategii vor beneficia începând de anul viitor de instrumentul financiar european. Acum, o echipă din cadrul Consiliului Judeţean Tulcea lucrează pentru stabilirea necesarului de investiţii în comunităţile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, până în prezent, potrivit autorităţilor, acestea fiind estimate la circa 500 de milioane de euro.

Una din sumele cele mai mari, respectiv 100 de milioane de euro, este necesară, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, pentru modernizarea a aproximativ 800 de kilometri de drumuri din interiorul localităţilor şi afara acestora.

Pentru aproximativ 175 de kilometri de drumuri, autorităţile au deja proiecte. Pentru investiţiile în drumurile comunale cu asfalt, suma solicitată ajunge la peste 6,6 milioane de euro, pentru cele cu piatră — la 12,7 milioane de euro, iar pentru drumurile de pământ ar fi necesare investiţii de peste 20 de milioane de euro. Se are în vedere, de asemenea, reabilitarea căminelor culturale, a sălilor de sport din mediul rural, dar şi anveloparea unităţilor de învăţământ.

Potrivit unor statistici întocmite în anul 1992, proporţia cadrelor cu studii superioare în Delta Dunării era cu 50% mai redusă decât media înregistrată la nivel naţional, situaţia fiind cauzată de condiţiile dificile de locuire care nu satisfac aspiraţiile şi necesităţile unor categorii profesionale. Deficitul de cadre didactice calificate recunoscut de autorităţile în domeniu au dus la un nivel calitativ scăzut al pregătirii elevilor din cursurile preliceale, fapt care afectează accesul la studiile medii şi superioare.

Lipsa unui internat şi a unei cantine la Sulina, de exemplu, situaţia financiară precară a unor familii, mai ales a celor cu copii mulţi, distanţele mari pe care elevii din localităţile izolate trebuie să le parcurgă până la şcoală uneori în condiţii foarte grele explică unele rezultate slabe obţinute de elevi la examenele naţionale.

Unii operatori privaţi în turism se implică în viaţa comunităţilor şi suportă, de exemplu, cheltuielile de transport ale unor copii care frecventează cursurile unor şcoli din Tulcea, alte asociaţii au reabilitat şcoli din Deltă, dar acţiunile bine-venite de altfel sunt sporadice şi doar o strategie pe termen lung în domeniu poate remedia situaţia. ‘Cabinetele stomatologice din şcolile situate în perimetrul Rezervaţiei, amenajarea clădirilor în care funcţionează unităţile de învăţământ, instalarea unor centrale termice, sunt doar câteva din lucrurile pe care trebuie să le facem la nivelul şcolilor din Delta Dunării, pentru a optimiza condiţiile procesului de învăţământ, iar elevilor să le fie drag să vină la şcoală’, a explicat priorităţile Inspectoratului Școlar Judeţean în abordarea ITI inspectorul general Dumitru Damian.

Proiectele de mediu sunt la fel de importante pentru autorităţi, având în vedere triplul statut de zonă protejată al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Intervenţiile din cea de-a doua jumătate a secolului trecut a factorului uman în acest areal nu au ţinut cont de evoluţia ecosistemelor naturale şi au contribuit la dereglarea spaţiului deltaic, inclusiv a celui rămas în aşa-zisul regim hidrologic natural, potrivit profesorului Petre Gâştescu, membru fondator al Rezervaţiei. ‘Este evident că revenirea Deltei Dunării la situaţia anterioară anului 1950, chiar în condiţiile reconstrucţiei ecologice a unor incinte îndiguite şi abandonate, nu este posibilă pe termen mediu şi, probabil, nici pe termen lung, din cauza îndiguirilor din Lunca Dunării care încorsetează acum fluviul. Dunărea nu mai are acum spaţiu de respiro, poluanţii nu mai sunt reţinuţi de luncă, iar comunităţile nu mai au locuri de pescuit sau de relaxare’, a explicat profesorul universitar Petre Gâştescu.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata