La masă cu minorităţile etnice din judeţul Tulcea

0 28

Diversitatea etnică şi culturală a judeţului Tulcea poate fi savurată şi la masă, prin preparatele tradiţionale. Datorită convieţuirii în acelaşi mediu care oferă aceleaşi produse, dar şi a bunei înţelegeri între populaţii, de-a lungul timpului, unele reţete au fost împrumutate de la o populaţie la alta, în ciuda ocupaţiilor tradiţionale diferite.

Preparatele populaţiei din Rezervaţia Deltei Dunării au făcut şi obiectul proiectului cultural ‘La masă cu oamenii Deltei — Cercetarea gastronomiei din Delta Dunării’, pus în practică de studenţi în antropologie. Îmbiaţi de aromele specifice zonei, la masă cu populaţia judeţului Tulcea, călătorii curioşi pot afla şi de ce în ultimii zeci de ani nu au existat conflicte interetnice.

Maria Zeva, în vârstă de 67 de ani, s-a născut la Letea, s-a mutat apoi la Sulina, s-a măritat în Sfântu Gheorghe, iar acum stă în oraşul Tulcea. Este membră a comunităţii ucrainenilor şi povesteşte cu plăcere reţetele pe care le ştie. ‘La Letea, crapul se despică pe spate şi, cu solzii nescoşi, se pune la cuptorul de pâine, cu sare şi ulei şi se lasă în sucul propriu. La Sfântu Gheorghe, îi pun piper, sare şi ulei, îl rumenesc un pic, apoi îl pun într-un castron şi adaug un pic de suc de roşii, un pic de bulion, un pic de vin, un pic de zahăr, un pic de oţet, sare, piper, cimbru şi usturoi, să fie dulce-acrişor.

Numai să nu aibă prea mult ulei’, a afirmat Maria Zeva. Secretul bucătăriei ucrainene din Delta Dunării constă, potrivit preşedintelui comunităţii, Dumitru Cernencu, în folosirea cuptorului pentru majoritatea mâncărurilor. Mai puţin pentru primul fel, ciorba, care pare simplu de făcut. ‘Eram odată la Sulina şi cu boabe de fasole uscată, varză acră şi ceapă călită în apă şi puţin ulei, bulion şi suc de roşii pentru culoare, am făcut o ciorbă de nu te mai puteai opri din mâncat’, a adăugat Maria Zeva.

Borşul rusesc are la bază sfecla şi este un preparat tradiţional, chiar dacă nu-l găsim pe site-ul Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România (www.crlr.ro). Sunt păstrate reţetele pentru colţunaşii cu brânză, clătitele cu urdă şi budinca de orez, iar faptul că la Tulcea nu au existat conflicte majore interetnice are o explicaţie simplă. ‘Am copilărit pe o stradă cu cel puţin cinci etnii. Ne cunoaştem de mici şi ne respectăm şi poate căsătoriile mixte au fost determinante pentru această armonie interetnică din nordul Dobrogei’, a declarat preşedintele comunităţii ruşilor lipoveni, Andrian Ampleev.

Bogăţia naturală a Deltei care nu a dat vreodată motive de ceartă celor aflaţi în căutarea hranei constituie un alt motiv al existenţei armoniei interetnice, în opinia liderului comunităţii ucrainenilor, Dumitru Cernencu. ‘Toleranţa aceasta vine şi din educaţie, dar şi din experienţe nefericite trăite şi povestite din generaţie în generaţie’, a menţionat Dumitru Cernencu.

La Sulina, localnicii îşi invită oaspeţii vara să mănânce peşte prăjit cu salată de roşii, iar pe masă, la loc de cinste, este pâinea, numită ‘pita’ de către aromâni. ‘Coacerea pitei se făcea în ‘cireapu’, cuptor de pământ, construit în curte.

În foile de plăcintă, făcute în casă, se puneau diverse umpluturi, brânză, praz, ouă amestecate cu lapte şi brânză, spanac, urzici etc. Tinerele care nu ştiau să întindă foi şi să gătească delicioasele ‘pite’ nu aveau şanse mari de măritiş’, a afirmat preşedintele comunităţii aromânilor din Tulcea, Sterică Fudulea. Carnea de miel se gătea la aromâni în fel şi chip, fie friptă la cuptor, fie cu cartofi, praz sau orez.

‘O altă mâncare aflată la loc de cinste pe tot parcursul anului era cea numită ‘piperchi tsâyârsiti’/’ghelâ di piperchi’, cu compoziţie de ardei, roşii, brânză şi ouă. Se servea caldă sau rece, atât la prânz cât şi seara, fiind imposibil să nu te îndrăgosteşti de ea la prima degustare. La desert, se servea ‘pita dultsi’, asemănătoare cu baclavaua, ‘pita di curcubetâ’, plăcintă cu dovleac, sau ‘plâtsinta’, aceasta din urmă gătindu-se doar la anumite evenimente’, a deconspirat din tainele bucătăriei aromâne Sterică Fudulea.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata