La pas prin Bucureşti: Banca Naţională a României

0

Banca Naţională a României (BNR) se află pe strada Lipscani nr. 25, în sectorul 3 al Capitalei. Sediul actual al BNR este alcătuit din două palate, alăturate.

Istoria primului palat a început la 31 martie 1882, când Consiliul General a aprobat contractul încheiat cu arhitecţii Cassien Bernard şi Albert Galleron, pentru executarea anteproiectului construcţiei palatului BNR. La 16 septembrie 1882, Consiliul General a analizat anteproiectele palatului BNR întocmite de cei doi arhitecţi francezi şi a aprobat proiectul. Un an mai târziu, Consiliul general aprobă planul definitiv şi trecerea la execuţia acestuia. La 12 iulie 1884, a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor. În cei şase ani cât a durat ridicarea Palatului, stricta supraveghere a elaborării proiectelor şi a executării acestora a fost îndeplinită, în numele Administraţiei BNR, de către directorul Eugeniu Carada.

Construcţia se remarcă prin monumentalitate, căreia i se asociază forţa expresivă dată de regularitate, echilibru, distincţie şi masivitate. Vechiul palat al BNR ocupă un loc privilegiat în arhitectura perioadei, putând fi comparat cu marile construcţii bancare realizate în Europa veacului al XIX-lea. Faţada principală, orientată către strada Lipscani, a fost realizată din piatră de Rusciuc. Ea este evidenţiată atât prin înălţimea mai mare, cât şi prin atenţia specială acordată întregii decoraţii.

Din interior, vechiul Palat al BNR cuprinde o travee centrală în care se află Sala sau Holul ghişeelor şi alte două travee secundare. Coloanele care susţin cupola şi dialogul dintre travee asigură ritmul construcţiei şi permit un joc de volume ce elimină monotonia. Tratarea arhitecturală sobră a exteriorului intră în contrast cu bogăţia accentuată a decoraţiei interioarelor.

Necesitatea construcţiei unei noi clădiri a BNR în perioada interbelică a fost provocată de extinderea progresivă a atribuţiilor băncii. Singura soluţie pentru evitarea dispersării în mai multe clădiri a diverselor departamente ale băncii era construcţia unui nou palat în perimetrul cuprins între străzile Lipscani, Doamnei, Smârdan şi Eugeniu Carada. La sfârşitul anului 1938, clădirile din acest perimetru au fost expropriate prin decret regal.

Proiectul a fost elaborat de şeful Serviciului de Arhitectură al băncii, Radu Dudescu, împreună cu un grup de arhitecţi români (I. Al. Davidescu, N. Creţoiu, Gh. Nichitovici şi G. Vidraşcu). Faţada, placată cu piatră de Vraţa, se remarcă prin aspectul clasicizant, marcat de simetrie de coloanele corintice şi de o cornişă puternic profilată. Construcţia noului palat al BNR a început în anul 1940 şi trebuia să fie încheiată, la roşu, în cursul anului 1941. Din cauza războiului, lucrările au decurs însă mult mai lent, fiind încheiate abia la mijlocul anilor ’50. Au fost utilizate cele mai noi normative existente în epocă în legătură cu protecţia antiseismică, instalaţiile electrice, de încălzire şi de ventilaţie.

În prezent, în Vechiul Palat al Băncii Naţionale a României funcţionează Muzeul BNR, Arhivele BNR şi Biblioteca instituţiei. Muzeul BNR găzduieşte o importantă colecţie numismatică, ce reflectă circulaţia monetară pe teritoriul României, de la monedele cetăţilor greceşti de pe ţărmul vest-pontic (sec. V î. Hr.), la denominarea leului din anul 2005. Expoziţia permanentă pune un accent special pe istoria monedei naţionale, privită atât ca instrument de influenţare a vieţii cotidiene, cât şi ca produs artistic, ce exprimă evoluţii culturale şi ideologice din cursul ultimelor două secole.

Arhiva Băncii Naţionale a României păstrează documente create de această instituţie de la înfiinţarea sa până astăzi. Documentele sunt ordonate cronologic, pe ani, în fonduri, după creatorii lor, serviciile şi direcţiile din cadrul BNR. În funcţie de vechimea documentelor, fondul arhivistic al BNR se poate împărţi în arhiva istorică (documente din perioada 1880-1989) şi arhiva curentă. Pentru realizarea fondului de asigurare al documentelor din Arhiva BNR se află în derulare un amplu program de scanare şi microfilmare.

Biblioteca BNR este una dintre cele mai importante deţinătoare de literatură economică din ţară, cu peste 18.000 de unităţi bibliografice. Din anul 2008, noul sediu al Bibliotecii BNR, restaurat în totalitate, situat la parterul Vechiului Palat, asigură condiţii optime de consultare a fondului de carte într-o sală de lectură cu o capacitate de 20 de locuri.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.