La pas prin Bucureşti: Banca Naţională a României

Primul pas spre înfiinţarea Băncii Naţionale a României a fost făcut la sfârşitul lunii martie 1880, când, după îndelungate dezbateri, a fost votată în Parlament legea pentru înfiinţarea unei bănci de scompt şi circulaţiune, înregistrându-se numai trei voturi contra în Senat, două voturi contra şi 14 abţineri în Camera Deputaţilor. Rezultatul votului a exprimat cvasiunanimitatea împărtăşită de elita politică şi economică românească privind necesitatea înfiinţării Băncii Naţionale a României.

Promulgată de principele Carol I, la 11 aprilie 1880, Legea a fost publicată în ”Monitorul oficial”, nr. 90 din 17 aprilie 1880. Originea Băncii Naţionale trebuie căutată în mişcarea revoluţionară de la 1848 din Principatele Române, când tinerii revoluţionari au cerut „înfiinţarea unei Bănci Naţionale pe cel mai sigur temei”. În anul 1856, sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica, la 7/19 mai, s-a acordat lui Frideric Nuland, preşedintele Băncii din Dessau, directorul Creditului Mobiliar din Dessau şi preşedinte al Companiei de Drum de Fier Leipzig, dreptul de a face o bancă particulară în oraşul Iaşi sub numele „Banca Moldovei”.

Această bancă nu a dat rezultatele dorite şi a fost lichidată în anul 1860, iar în locul ei s-a înfiinţat „Banca Țării Moldoveneşti”, dar nici aceasta nu a avut viaţă lungă. După alte încercări neizbutite şi îndelungate cercetări şi studii, făcute în special după modelul de organizare al Băncii Belgiei, în 1880 s-a întocmit proiectul de lege prin care a luat fiinţă Banca Naţională a României, sub formă de Societate anonimă cu participarea statului. Capitalul Băncii a fost, la început, 30 milioane lei, din care statul participa cu 1/3 din capital, iar particularii cu 2/3. Din acest capital, 12 milioane s-au depus la înfiinţarea băncii, iar restul treptat în timp. Prima bancnotă emisă de BNR a fost cea de 1.000 lei, care a circulat până în anul 1933.

Citeste si:  Restanţele la creditele în lei au scăzut cu 5,58%

În anul 1881, pentru ridicarea palatului Băncii Naţionale s-a cumpărat de la stat locul numit Hanul Șerban-Vodă. În 1884, s-a pus fundamentul clădirii, construcţia fiind pusă sub supravegherea şi conducerea lui Eugeniu Carada, primul director al băncii, ales de adunarea generală a acţionarilor la 21 februarie 1883. Banca Naţională a României nu a avut capital integral de stat, până în 1947, când a fost etatizată.

Astăzi, BNR este principala unitate bancară a ţării. Este condusă de un guvernator şi are filiale în toate judeţele ţării. Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Principalele atribuţii ale BNR sunt: elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb; autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare; emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României; stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia; administrarea rezervelor internaţionale ale României.

Citeste si:  Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la împlinirea a 65 de ani

Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. În îndeplinirea atribuţiilor, BNR şi membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie sau autoritate. Conform Legii nr.312/2004, conducerea BNR este asigurată de un Consiliu de administraţie, compus din nouă membri, aleşi de Parlamentul României pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

Dintre cei 9 membri, 4 aparţin direct structurii executive permanente a BNR: guvernatorul şi cei trei viceguvernatori (dintre care unul este prim-viceguvernator), ceilalţi 5 membri nefiind salariaţi ai BNR. Membrii Consiliului de administraţie al BNR, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Potrivit legii, membrii Consiliului de administraţie nu pot fi parlamentari sau membri ai unui partid politic şi nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau din administraţia publică.

Citeste si:  Tesla își stabilește o împărțire de 5-1a acțiunilor, iar stocul său cu zboruri ridicate crește din nou

Actualul guvernator general al BNR este Mugur Isărescu. A fost numit în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, guvernator general şi preşedinte al BNR, la 4 septembrie 1990.

În anul 2010, s-au aniversat 130 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României. „Banca Naţională a României a luat naştere înaintea Băncii Japoniei şi cu 33 de ani înainte de Rezerva Federală. Banca s-a înfiinţat pe tot parcursul anului 1880. A fost o naştere grea, dar a fost creată o instituţie tare din croială, solidă. Înfiinţarea a fost sub o stea bună”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la simpozionul prilejuit de momentul aniversar.

Cu acelaşi prilej, au fost lansate două emisiuni numismatice. Este vorba despre emisiunea ”130 de ani de la înfiinţarea BNR”, care cuprinde trei monede, de 200 lei, 10 lei, 1 leu, din aur, argint şi cupru. Cea de a doua emisiune numismatică a fost dedicată fondatorului Băncii Naţionale, Eugeniu Carada. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata