Motivare în cazul judecătorului Mustaţă: Dispreţ faţă de colegii oneşti şi ideea că dreptatea s-ar putea „cumpăra”

1 17

Magistratul de la Curtea de Apel București care a decis arestarea preventivă judecătorului Stan Mustață și a grefierei Mariana Curea reține în motivare disprețul manifestat de inculpați față de colegii onești și creșterea riscului de popularizare în masă a ideii că dreptatea s-ar putea „cumpăra” și că doar cei „neîndemânatici” mai cred în justiție.

Judecătorul de drepturi și libertăți a constat, din analiza actelor și lucrărilor deja administrate până în prezent, suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpați — Stan Mustață, judecător Secția a II-a penală, și Mariana Curea, grefier, ambii la Curtea de Apel București — au săvârșit infracțiunile pentru care sunt urmăriți penal, faptele fiind de o gravitate deosebită.

În același context, judecătorul a apreciat că măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației, raportat la modalitatea de săvârșire a faptei și la rezonanța socială a unor asemenea activități infracționale.

„Fenomenul corupției reprezintă o amenințare pentru democrație și drepturile omului, care erodează principiul echității și al justiției sociale, punând în pericol însăși stabilitatea instituțiilor democratice și a fundamentelor morale ale societății, întrucât, Justiția — ca instituție, este în egală măsură un serviciu public, dar și autoritatea statului care răspunde de aplicarea legii și stabilirea adevărul într-o cauză, exclusiv pe baza actelor aflate la dosar. Normele constituționale impun ca Justiția să fie unică, imparțială și egală pentru toți cetățenii”, se arată în motivarea deciziei din 30 aprilie.

Instanța consideră că onestitatea magistraților este o condiție esențială nu doar pentru înfăptuirea actului de justiție, ci și din perspectiva conservării nealterate a mijloacelor de „ultimă instanță” pe care statul trebuie să le aibă pentru contracararea fenomenului corupției sau cel puțin limitarea efectelor acestuia.

„Nu sunt de neglijat aspectele concrete rezultate din comiterea faptelor pentru care au fost formulate acuzații penale față de inculpații din speță, constând în: perseverența infracțională pusă în evidență de săvârșirea mai multor infracțiuni care au presupus existența unei multitudini de acte materiale care definesc constituirea unei grupări criminale; încercarea de a atrage în activitatea infracțională a cât mai multor persoane, în calitate de mituitori sau cumpărători de influență; existența unor date evidente în sensul că înțelegerea infracțională statornicită, între participanți, cu privire la săvârșirea unor fapte de corupție de genul pentru care s-a reușit administrarea probatoriului necesar pentru formularea unor învinuiri, este cu mult anterioară momentului în care a fost începută ancheta; întărirea convingerii mituitorilor sau a cumpărătorilor de influență cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni grave că ar fi putut obține beneficiul unor hotărâri judecătorești favorabile, prin coruperea magistraților învestiți să îi judece; alterarea prestigiului Curții de Apel București, unde inculpații din speță erau salariați, întrucât facilitarea obținerii unor hotărâri judecătorești la un nivel care are potențialul de a oferi beneficiarilor soluțiilor încrederea că actul dorit nu mai putea fi supus ulterior controlului judiciar, dar și cu consecința sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar; disprețul manifestat de inculpați față de colegii onești, însă cu care, potrivit opiniei sus numiților, ‘nu se poate vorbi’ sau nu pot fi ‘abordați’ pentru comiterea unor fapte de corupție; toate aceste elemente sunt de natură a potența efectele negative produse, prin creșterea riscului de popularizare în masă a ideii că dreptatea s-ar putea ‘cumpăra’ și că doar cei ‘neîndemânatici’ mai cred în justiție”, se mai arată în document.

Judecătorul de drepturi și libertăți invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în sensul că, la luarea măsurii arestării preventive, este suficient să existe indicii — și nu exclusiv probe indubitabile din care să rezulte vinovăția inculpatului — că inculpatul a săvârșit infracțiunea. El arată că rolul acestei măsuri trebuie să fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor.

„Astfel, se are în vedere că noțiunea de pericol pentru ordinea publică nu trebuie înțeleasă doar ca o primejdie concretă și imediată, constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave, ci ea semnifică și o stare de neliniște, un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, generată de rezonanța socială negativă a faptului că inculpatul asupra cărora planează acuzația comiterii unor infracțiuni ce aduc atingere sănătății societății este cercetat în stare de libertate”, se mai subliniază în motivare.

În 30 aprilie, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a judecătorului Stan Mustață și a grefierei Mariana Curea, acuzați într-un dosar de trafic de influență pentru soluționarea favorabilă a unor cauze. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
1 Comentariu
  1. Ion POPA spune

    Desigur ca acest fenomen al coruptiei in justitie nu este de ieri de azi, ci se propaga de mai mult timp in randurile acestor asa zisi aparatori ai legii. Faceti niste cercetari in zonele de provincie, Tribunale, Parchete si o sa constatati destule cazuri de coruptie.
    Eu am constatat pe piele mea efectele respective. Tatal meu a decedat in luna februarie 2013, insa intrun document emis de catre Politia locala era declarat mort/decedat inca din 2011 ( era si veteran de razboi).M-am adresat organelor in drept pentru a analiza cazul respectiv si a se dispune masurile ce se inpun insa Parchetele de pe langa Judecatoriile respective s-au facut ca ploua ( ca nu au destule informatii, ca plangerea nu corespunde unui articol din Codul Penal,etc, desi in Cod nu exista precizata o forma standard pentru plangere. Aveam sa fiu atentionat ca nu voi obtine nici un rezultat intrucat toti cei care ar trebui sa dispuna respectarea legii sunt patati si sunt mana in mana, cum spune romanul. Am infoormatii ca au fost mituiti ( diverse produse, mese la stana, etc), dar nu am probe palpabile si astfel mi se inchide gura. Deci asta este Justitia in Romania, si culmea este ca acesti legiuitori beneficiaza de foarte multe drepturi, comparativ cu marea masa. Este pacat intrucat maai sunt si ati cetateni in tara asta care au absolvit institutii de invatamant superior si aduc beneficii acestei tari.Pot sa dau mai multe informatii daca este necesar.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.