Valea Lotrului sau povestea râului cu nume de hoţ care a fost şi el… furat

Valea Lotrului îşi poate trage însă numele de la faptul că ea reprezenta un culoar prin care era ocolită vama de la Turnu Roşu (graniţa veche dintre Țara Românească şi Ardeal), lotru însemnând bandit, hoţ de drumul mare. Lucru cert este că Valea Lotrului făcea parte din străvechile drumuri de transhumanţă ce legau Parângul şi Făgăraşul, dar aici veneau şi ciobanii din mărginimea Sibiului.

Satul Mîlaia, un sat de moşneni este atestat documentar în 20 ianuarie 1505, într-un hrisov al domnitorului Radu cel Mare prin care întărea Mănăstirii Cozia dreptul călugărilor de a vămui mărfurile ce tranzitau Valea Oltului la vama de la Genune, drept pe care Mircea cel Bătrân îl stabilise pentru ctitoria sa de la Cozia. Locuitorii din Mălaia sunt înrudiţi cu cei din Mărginimea Sibiului de unde se pare că au provenit mulţi dintre ei, refugiindu-se aici începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, pentru a scăpa de taxele mari din Imperiul Habsburgic.

Citeste si:  Peste 198 de milioane de lei plătiţi online de "Black Friday";22% dintre tranzacţii,în rate

Numele satului Ciunget, sat ce face parte din comuna Mălaia, înseamă pădure desfrunzită, cu ramuri frânte sau tăiate, oamenii locului povestind că bătrânii obişnuiau să ‘ciungească’ copacii pentru a da de mâncare animalelor iarna (consemnează Cristina Nisipeanu, referitor la toponimul Ciunget, într-un articol publicat în Studii Vâlcene în 1983).

Micuţa biserică de lemn din Ciunget, construită în 1861, foarte modestă în exterior te surprinde cu pictura murală din interior, atât de debordantă şi plină de farmec, prin seria tablourilor votive ce ocupă toţi pereţii din pronaosul de 8 metri pătraţi. Sunt înfăţişaţi ctitorii, Florea Ionescu şi Toma Vangu, cu rudele lor, în total s-au păstrat 18 personaje în straie de sărbătoare amintind costumele păstorilor din sudul Transilvaniei şi Banat şi mulţi arbori ai vieţii în glastră, care, aşa cum remarca criticul de artă Luiza Barcan, apar ca un leitmotiv în toată biserica.

Citeste si:  UE pregăteşte împreună cu SUA un plan de ajutor pentru Ucraina

Tot în Mălaia, dar pe munte, la 12 km de vatra satului, pe Muntele Zmeuret a existat un conac al Brătienilor la care se ajungea urcând muntele călare, iar pe platoul pe care era aşezat conacul era amenajată o pistă de aterizare pentru avioane. Pe poteca ce urcă muntele, Vintilă Brătianu şi soţia sa Lia au amenajat o fântână şi au ridicat o cruce de piatră.

Acelaşi document care atestă numele comunei Mălaia este şi actul de atestare a Brezoiului. Dacă la începutul secolului al XIX-lea în Brezoi existau 91 de familii care totalizau 308 de locuitori, conform Catagrafiei din 1838, Brezoiul cunoaşte între cele războaie o importantă înflorire economică. Aurul a fost prima resursă exploatată de brezoieni. Peste timp resursa valorificată cu prioritate a devenit exploatarea lemnului. Primul joagăr este atestat în Brezoi în 1824. Spre sfîrşitul secolului a apărut prima fabrică de cherestea, a inginerului ceh Carol Novac, şi acum vin în Brezoi italienii aduşi ca forţă de muncă specializată în prelucrarea lemnului. Pe la milocul secolului XX, Brezoiul ajunge un puternic centru în industria lemnului şi produsele fabricate aici vor fi exportate în toată lumea.

Citeste si:  Biletele CFR se vând electronic şi la hypermarket

 Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata